Atacurile masive ale Rusiei asupra infrastructurii energetice ucrainene au început să genereze unde de șoc mult dincolo de frontierele lovite direct. Evenimentele din dimineața zilei de 6 decembrie au demonstrat încă o dată că sistemele energetice din Europa de Est sunt conectate într-un mod mult mai vulnerabil decât se credea.
Loviturile asupra instalațiilor ucrainene de producție și transport au dus la dezechilibre bruște în rețeaua regională, afectând inclusiv liniile ce fac legătura între Ucraina, Moldova și România. În special sudul Ucrainei, aflat în imediata vecinătate a Moldovei, a suferit avarii majore, ceea ce a declanșat automat presiune suplimentară asupra infrastructurii moldovenești.
Potrivit operatorului Moldelectrica, căderea mai multor puncte critice din sistemul ucrainean a modificat fluxurile de energie într-o manieră imprevizibilă. Liniile interconectate au început să funcționeze aproape de limita maximă permisă de securitate, ceea ce a crescut riscul unei destabilizări rapide în Moldova.
Un astfel de scenariu ar fi putut provoca nu doar deconectări locale, ci și oprirea automată a unor linii de transport. Pentru o țară cu un sistem energetic relativ mic, chiar și o mică fluctuație în rețeaua regională poate avea un efect disproporționat.
În acest context, Moldova a activat mecanismul de asistență de urgență prevăzut în cooperarea cu România. Acest instrument, rar folosit în ultimele decenii, permite României să introducă rapid energie suplimentară în rețeaua moldovenească pentru a preveni un colaps tehnic.
Specialiștii afirmă că astfel de măsuri nu indică o prăbușire a sistemului, ci reprezintă o reacție preventivă. Prin asigurarea unei rezerve temporare de energie, autoritățile moldovene evită declanșarea unui lanț de avarii care ar fi mult mai dificil de controlat ulterior.
Guvernul de la Chișinău a făcut apel la consumatori să utilizeze energia electrică într-un mod responsabil, în special în intervalele critice de seară. Comportamentul populației poate reduce semnificativ presiunea asupra rețelei și poate preveni declanșarea unor măsuri restrictive.
Această comunicare nu este o alarmă, ci parte a unei strategii moderne: implicarea consumatorilor în menținerea stabilității sistemului, mai ales atunci când infrastructura regională este supusă unor șocuri externe.
În ultimii ani, România a devenit furnizorul principal de energie pentru Republica Moldova, compensând reducerea livrărilor din regiunea transnistreană. Interconectările tot mai puternice dintre cele două țări, inclusiv liniile Suceava–Bălți și Isaccea–Vulcănești, permit reacții imediate atunci când apar perturbări în sistemul din Ucraina.
Mai mult, integrarea Moldovei și Ucrainei în rețeaua europeană ENTSO-E a transformat Europa într-un sprijin tehnic direct pentru aceste țări. În trecut, astfel de ajutoare rapide nu ar fi fost posibile.
Episodul din 6 decembrie nu este unic și, potrivit experților, poate deveni un tipar dacă atacurile asupra infrastructurii energetice ucrainene continuă. Stabilitatea energetică din Europa de Est este acum interdependentă: o avarie majoră într-o țară poate afecta rapid rețelele vecinilor.
Pentru Moldova, evenimentul reprezintă un semnal că vulnerabilitatea sistemului nu se rezumă la capacități interne, ci depinde în mare măsură de ceea ce se întâmplă în regiune.
Criza energetică care a afectat Moldova în urma atacurilor asupra Ucrainei arată că securitatea energetică a regiunii este inseparabilă. România rămâne un partener esențial pentru stabilitatea Moldovei, iar integrarea europeană a rețelelor devine un scut tehnic împotriva șocurilor externe.
Într-o perioadă marcată de amenințări hibride, colaborarea transfrontalieră devine cea mai puternică apărare a sistemelor energetice din Europa de Est.