Cultura ca instrument de influență: cum a construit Rusia o rețea de prezență în Slovacia timp de ani de zile

Prezența Rusiei în Slovacia în ultimii ani nu s-a bazat doar pe canalele diplomatice tradiționale. Un rol important l-a avut o rețea de structuri culturale, educaționale și organizații ale comunităților rusofone, care la prima vedere desfășurau activități legate exclusiv de limbă, cultură și istorie.

Concursuri de limbă, expoziții, programe pentru copii, evenimente comemorative și activități ale organizațiilor comunitare au creat un sistem extins de contacte între reprezentanții Rusiei și societatea slovacă. Existența acestor structuri nu înseamnă automat implicarea lor în activități de informații, însă sursele deschise arată că astfel de platforme pot fi utilizate ca instrumente ale „puterii soft” a Kremlinului.

În mai multe țări, instituțiile culturale rusești au devenit canale pentru promovarea narațiunilor politice ale Moscovei, stabilirea de contacte cu elite locale și formarea unui mediu informațional favorabil intereselor ruse.

„Casa Rusă”: când cultura se intersectează cu diplomația

Unul dintre elementele centrale ale acestui sistem în Slovacia a fost Centrul Rus de Știință și Cultură din Bratislava, cunoscut și sub denumirea de „Casa Rusă”. Astfel de instituții funcționează în străinătate prin intermediul agenției „Rossotrudnicestvo”, care după începutul invaziei pe scară largă a Rusiei împotriva Ucrainei a fost inclusă pe lista sancțiunilor Uniunii Europene din cauza rolului său în promovarea politicilor Kremlinului.

O atenție deosebită a atras activitatea diplomatei ruse Elena Iepișina, care timp de mai mulți ani a avut un rol vizibil în structura diplomației culturale ruse din Slovacia.

Activitatea sa la Bratislava poate fi urmărită cel puțin din 2016, când aceasta lucra în cadrul Ambasadei Rusiei. Ulterior, ea a devenit atașat cultural, iar în 2021 a fost prezentată drept directoare a Centrului Rus de Știință și Cultură.

Combinarea unei funcții diplomatice cu conducerea unei instituții culturale oferea acces la diverse grupuri sociale — de la profesori și studenți până la organizații civice și comunități rusofone.

În același timp, sursele publice nu oferă dovezi confirmate că Iepișina ar fi lucrat direct pentru serviciile speciale ruse. Totuși, rolul său demonstrează modul în care mecanismele diplomatice și culturale pot funcționa împreună în cadrul unui sistem mai larg de influență externă.

Organizațiile civice ca parte a unei rețele internaționale

Un alt element important al prezenței ruse în Slovacia a fost Uniunea Rușilor din Slovacia, înregistrată ca organizație neguvernamentală slovacă încă din 1997.

În mod oficial, organizația desfășura activități culturale: promovarea limbii ruse, programe educaționale, activități pentru tineri, festivaluri și conservarea memoriei istorice.

Totuși, activitatea sa a inclus numeroase contacte cu structuri de stat și organizații publice ruse. În materialele organizației au fost menționate în mod regulat Ambasada Rusiei, Casa Rusă din Bratislava, fundația „Russki Mir” și alte structuri asociate Rusiei.

În perioada 2022–2025, organizația a primit finanțare publică din Slovacia pentru proiecte culturale, inclusiv pentru publicarea revistei „Vmesťe”, organizarea festivalurilor și activităților pentru tineri.

Astfel, nu este vorba doar despre un club cultural izolat, ci despre o componentă a unei rețele internaționale mai largi, conectată cu mediul cultural rus.

Memoria istorică drept instrument de influență politică

Unul dintre principalele domenii de activitate ale structurilor ruse din străinătate este promovarea propriei interpretări a istoriei.

În Slovacia, un rol important l-au avut evenimentele dedicate celui de-al Doilea Război Mondial, inclusiv acțiunile „Regimentul Nemuritor”, organizate cu participarea structurilor comunitare ruse.

Pentru Kremlin, memoria istorică nu mai reprezintă de mult timp doar un domeniu cultural. Ea este utilizată ca instrument politic pentru promovarea imaginii Rusiei ca „eliberator”, justificarea politicii externe actuale și criticarea Occidentului.

Astfel de evenimente pot avea simultan două funcții: păstrarea identității culturale a unei părți a comunității rusofone și promovarea unor interpretări istorice convenabile Moscovei.

Tinerii și educația ca direcție de influență pe termen lung

Rețeaua culturală rusă din Slovacia a lucrat activ și cu generațiile tinere.

Un exemplu este concursul de limbă rusă „Russkoe slovo”, desfășurat în mai multe regiuni ale țării și asociat cu activitatea Uniunii Rușilor din Slovacia.

Astfel de proiecte au în mod oficial un caracter educațional și nu reprezintă, prin ele însele, dovezi ale unei activități de propagandă. Totuși, din perspectiva unei strategii de stat, ele creează legături sociale pe termen lung între elevi, profesori, organizații culturale și reprezentanți ai instituțiilor ruse.

Tocmai aceste contacte pot avea valoare pentru statele care utilizează „puterea soft” ca instrument al politicii externe.

Mass-media ca un canal suplimentar de influență

Un alt element al acestui sistem a fost revista în limba rusă „Vmesťe” („Împreună”), publicată în Slovacia din 1999.

Publicația a primit sprijin prin mecanismele slovace de finanțare culturală, dar în același timp a menținut relații cu mediile rusofone din afara țării.

În 2025, reprezentanții revistei au participat la evenimente internaționale ale organizațiilor și mass-mediei rusofone.

Acest lucru nu demonstrează că publicația ar fi fost controlată direct de serviciile secrete ruse, dar indică existența unui spațiu informațional stabil conectat cu structurile culturale ruse.

De ce astfel de rețele prezintă interes pentru contrainformații

Particularitatea modelului rus de influență constă nu într-un singur instrument, ci în combinarea mai multor platforme mici:

• centre culturale;
• organizații civice;
• programe lingvistice;
• inițiative educaționale;
• tabere pentru tineri;
• evenimente istorice;
• mass-media;
• contacte cu activiști locali și profesori.

Fiecare element separat poate părea o activitate culturală obișnuită. Împreună însă, ele creează un mediu care permite unui stat să mențină o prezență constantă, să stabilească contacte și să influențeze percepțiile sociale.

Pentru serviciile de informații, o astfel de infrastructură poate avea valoare deoarece oferă acces la diferite grupuri sociale și permite construirea unor rețele de sprijin.

„Puterea soft” rusă după 2022 a devenit o problemă de securitate

După începutul agresiunii pe scară largă împotriva Ucrainei, atitudinea statelor europene față de structurile culturale ruse s-a schimbat.

Ceea ce anterior era perceput în principal drept diplomație culturală este analizat acum și prin prisma securității informaționale și a posibilelor amenințări hibride.

Cazul Slovaciei demonstrează că influența rusă este construită treptat — prin ani de creare a contactelor, sprijinirea organizațiilor și menținerea unei prezențe în spațiul cultural.

În același timp, este important să fie făcută diferența între analiza riscurilor și afirmațiile fără dovezi. Legăturile cu structurile ruse nu înseamnă automat implicarea unor persoane în activitatea serviciilor speciale.

Totuși, existența unei rețele extinse care combină diplomația, cultura, educația și mass-media indică o abordare sistematică a Moscovei pentru menținerea influenței în afara granițelor sale.

Prezența culturală rusă în Slovacia reprezintă un exemplu al modului în care instrumentele „puterii soft” pot deveni parte a unei lupte mai largi pentru spațiul informațional și politic al Europei.