Scandalul din jurul cosmonautului rus Oleg Artemiev a pus sub semnul întrebării atât stabilitatea cooperării spațiale internaționale, cât și nivelul de încredere dintre NASA, SpaceX și „Roskosmos”. Ceea ce la început părea o simplă rotație de personal s-a transformat brusc într-unul dintre cele mai răsunătoare episoade de posibil spionaj industrial din istoria Stației Spațiale Internaționale.
Potrivit The Insider, care îl citează pe analistul lansărilor de rachete Gheorghi Trișkin, Artemiev a fost exclus din echipajul Crew-12 după ce, pe baza de antrenament SpaceX din Hawthorne, ar fi încercat să scoată de pe teritoriul companiei materiale secrete. Sursele au relatat că acesta fotografia motoarele și documentația internă SpaceX, încălcând astfel restricțiile americane privind exportul de tehnologie (ITAR). În Statele Unite, astfel de acțiuni nu sunt privite doar ca o încălcare de protocol, ci ca o atingere directă adusă tehnologiilor de apărare.
Îndepărtarea cosmonautului cu doar câteva luni înainte de lansare este un pas fără precedent, care arată clar gravitatea suspiciunilor. „Roskosmos” a preferat însă să declare că schimbarea este legată de „trecerea lui Artemiev la un alt loc de muncă”. Locul lui a fost ocupat rapid de Andrei Fediaev, un participant experimentat în programul Crew Dragon. O astfel de reacție grăbită și neconvingătoare nu a făcut decât să întărească impresia că partea rusă încearcă să ascundă amploarea incidentului.
Scandalul cu Artemiev se înscrie într-o tendință mai largă: industria spațială rusă trece printr-un declin sistemic. Lipsa cronică de finanțare, corupția, degradarea tehnologică a întreprinderilor și problemele de producție duc la avarii și la eșecuri de lansare. Relevant este incidentul din 27 noiembrie 2025, când la Baikonur a avut loc un accident la lansarea „Soyuz MS-28”, care a deteriorat complexul de lansare și a blocat, de facto, misiunile cu echipaj pe termen nedeterminat. Moscova își pierde treptat competitivitatea, mai ales pe fundalul dezvoltării accelerate a companiilor private precum SpaceX.
În acest context, încercările de a obține acces la tehnologiile americane capătă pentru Rusia un caracter pur instrumental. Pierderea accesului la inovațiile occidentale, cauzată de sancțiuni, face ca schemele ilegale și tentativele de a ocoli restricțiile la export să devină tot mai atractive. Folosirea cosmonauților ca potențiale „puncte de acces” la sisteme închise nu face decât să sublinieze adâncimea prăpastiei dintre potențialele tehnologice ale celor două țări.
Pentru SpaceX, acest incident poate deveni un moment de cotitură. Gestul lui Artemiev creează un precedent periculos, obligând conducerea companiei să întărească controlul intern și să reevalueze nivelul de acces al specialiștilor străini. Încălcarea regulilor ITAR nu este o formalitate, ci o infracțiune penală, ceea ce, în perspectivă, poate duce la limitarea sau chiar la încetarea completă a accesului cosmonauților ruși la infrastructura companiei.
Situația se poate reflecta și asupra programului de zboruri „încrucișate” dintre NASA și „Roskosmos”, bazat pe principiul încrederii reciproce. Suspiciunile de spionaj vor duce inevitabil la intensificarea verificărilor, la înăsprirea cerințelor pentru selecția și pregătirea echipajelor și, posibil, la revizuirea întregului mecanism al misiunilor comune.
Povestea lui Artemiev este primul caz în care industria spațială internațională se confruntă cu un potențial act de spionaj chiar la nivelul pregătirii echipajului. În condițiile presiunii tot mai mari a sancțiunilor și ale izolării tehnologice a Rusiei, episoade similare, cel mai probabil, vor apărea tot mai des. Iar acest lucru înseamnă că formatele viitoare de cooperare pe ISS s-ar putea schimba radical – de la extinderea controalelor până la reducerea prezenței ruse în proiectele internaționale.