„Petiția” anti-Ucraina a lui Orbán, ca element al strategiei electorale din Ungaria

Inițiativa premierului Ungariei, Viktor Orbán, de a organiza așa-numita „petiție națională” împotriva sprijinului financiar pentru Ucraina se înscrie în logica mobilizării politice interne înaintea alegerilor parlamentare, programate pentru aprilie. Așa cum notează Reuters, formatul propus reproduce, de facto, mecanica unui referendum neoficial și urmărește să confirme public linia guvernului de blocare a ajutorului pentru Kiev.

Orbán prezintă acest vot ca pe o alegere între „pace și război”, poziționând propria politică drept singura alternativă la implicarea Ungariei într-un conflict extern și la riscurile economice asociate. În această retorică, sprijinul financiar pentru Ucraina nu este încadrat ca un gest de solidaritate europeană, ci ca o amenințare la adresa intereselor naționale ale Ungariei.

O componentă importantă a campaniei este strategia de comunicare a partidului de guvernământ Fidesz. Materialele publicitare îl asociază sistematic pe liderul opoziției, Péter Magyar, și partidul său, Tisza, cu Bruxelles-ul și Ucraina, construind în rândul alegătorilor percepția că opoziția ar fi o forță care „susține războiul” și presiunile externe asupra Budapestei. Astfel, subiectul ucrainean este folosit ca instrument de polarizare politică internă.

În pofida faptului că „petiția” nu are un statut juridic clar definit, Orbán declară public că aceasta ar trebui să fixeze sprijinul social pentru refuzul de a finanța Ucraina. În același timp, opoziția privește inițiativa drept o tentativă de a muta atenția campaniei electorale de la problemele socio-economice și criticile tot mai puternice la adresa guvernului către agenda de politică externă.

Într-un context mai larg, acțiunile premierului ungar se aliniază consecvent liniei sale sceptice față de sprijinirea Ucrainei și poziției confruntaționale în raport cu deciziile Uniunii Europene. Pe măsură ce se apropie alegerile, această direcție capătă tot mai mult nu doar un caracter de politică externă, ci și unul strict intern: o strategie de menținere a puterii într-un climat de competiție în creștere.

Scroll to Top
Acest site foloseşte cookies. Continuarea navigării implică acceptarea lor.
Am înţeles!