Declarația lui Donald Trump privind necesitatea organizării alegerilor prezidențiale în Ucraina a devenit un nou val informațional, care a sunat abrupt pe fundalul războiului în desfășurare. Într-un interviu pentru Politico, pe 9 decembrie 2025, președintele american a spus că, în opinia sa, „a venit timpul”, pentru că „de mult nu au mai fost alegeri”, iar ucrainenilor ar trebui să li se ofere posibilitatea de a vota. El a admis chiar că Volodimir Zelenski ar putea câștiga aceste alegeri fără emoții.
La Kiev, însă, subiectul nu a fost dramatizat. Volodimir Zelenski a declarat de mai multe ori că nu fuge de voința alegătorilor și nu se agață de putere. Într-o discuție cu *La Repubblica*, el a subliniat din nou acest lucru printr-o frază scurtă: **„I am ready for ever”**, demonstrând că este gata să meargă la alegeri în orice moment, de îndată ce acest lucru va deveni cu adevărat posibil. Iar expresia „cu adevărat posibil” este, de fapt, partea esențială a problemei.
Legea marțială, introdusă după invazia Rusiei, blochează din punct de vedere juridic organizarea oricăror campanii naționale. Aceste norme existau cu mult înainte de război și au fost create pentru ca statul să se poată apăra fără a distruge sistemul de guvernare. Iar în 2025, Parlamentul a confirmat suplimentar: revenirea la alegeri va fi posibilă doar după atingerea unei păci durabile și juste.
În același timp, nivelul de sprijin pentru Zelenski rămâne stabil și ridicat. Atât sondajele ucrainene, cât și cele internaționale arată că peste 50% dintre cetățeni au încredere în președintele în exercițiu, iar aproximativ două treimi evaluează pozitiv acțiunile sale în condițiile de război.
Însă chiar și cu asemenea cifre, alegerile sunt acum imposibile. Rusia lovește zilnic orașe, infrastructura critică și pe cea civilă. În astfel de condiții, secțiile de votare devin ținte potențiale. Un vot în masă se transformă automat într-un risc direct pentru viața oamenilor.
Pe lângă asta, milioane de ucraineni se află în afara țării. Regulile actuale permit votul doar prin prezență personală la consulat sau ambasadă. Asta înseamnă cozi de kilometri și, de facto, imposibilitatea de a asigura condiții egale pentru toți. Misiunile diplomatice pur și simplu nu au capacitatea fizică de a gestiona un asemenea flux de alegători.
O parte a teritoriilor ucrainene rămâne, de asemenea, sub ocupație rusă. Organizarea alegerilor doar pe teritoriul neocupat ar exclude automat din proces milioane de cetățeni. Iar orice tentativă de a organiza votul în teritoriile ocupate s-ar transforma într-o simplă imitație, sub controlul forțelor de securitate ruse – exact cum s-a întâmplat cu pseudo-referendumurile organizate de Kremlin.
După declarațiile lui Trump, statele membre ale UE și-au clarificat rapid poziția: Zelenski rămâne un președinte ales în mod legitim, iar orice alegeri trebuie organizate doar atunci când vor fi sigure, corecte din punct de vedere juridic și vor include toți cetățenii, nu doar pe cei care au reușit să ajungă la secția de votare.
Acum, Ucraina are nevoie nu de experimente politice și nici de încercări de a grăbi procesul doar pentru a alimenta discuțiile externe. Are nevoie de armament, sisteme de apărare antiaeriană, sprijin financiar și consolidarea instituțiilor. Doar după încheierea fazei active a războiului se va putea vorbi despre alegeri care să fie cu adevărat democratice, libere și sigure pentru fiecare ucrainean.