Uniunea Europeană a reușit să adopte decizia de reducere a plafonului de preț pentru petrolul rusesc în cadrul celui de-al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Federației Ruse. Aprobarea acestui pachet a fost amânată timp îndelungat din cauza vetourilor impuse de Slovacia și Malta. Imediat după anunțul UE, Marea Britanie a declarat că se alătură deciziei și reduce, la rândul ei, plafonul de preț pentru petrolul rusesc. Acest pas va afecta în mod clar veniturile Kremlinului, care sunt direcționate în principal către finanțarea războiului împotriva Ucrainei și a războiului informațional la nivel global.
Veniturile din petrol ale Rusiei au scăzut deja cu 35% comparativ cu anul 2024, când prețul era de 60 de dolari pe baril. Acum, UE și Regatul Unit intenționează să reducă plafonul de preț la 47,60 dolari pe baril, ceea ce va reprezenta o lovitură economică și mai dură pentru Moscova. De acum înainte, comerțul cu petrol rusesc la un preț care depășește acest plafon va fi interzis, iar companiile de transport maritim, asigurări și reasigurări vor putea presta servicii doar dacă barilul de petrol se vinde sub pragul stabilit.
În acest fel, UE încearcă să mențină stabilitatea piețelor energetice, lovind totodată în principala sursă de venit a Rusiei. Reducerea încasărilor din petrol va crea nu doar presiune economică, ci și psihologică asupra Kremlinului și asupra lui Vladimir Putin. Decizia Marii Britanii de a se alătura imediat acestei măsuri subliniază legitimitatea pasului făcut și ar putea influența pozitiv cursul războiului ruso-ucrainean prin slăbirea capacităților militare ale Rusiei.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că Ucraina, în coordonare cu alte state, va lucra activ pentru ca această scădere a prețului petrolului să ducă efectiv la diminuarea veniturilor Rusiei. El a adăugat că acest lucru este posibil deoarece lumea înțelege tot mai bine cum să aplice presiune eficientă asupra Moscovei.
Deși Rusia reușește să eludeze multe restricții prin intermediul flotei sale fantomă și al falsificării documentelor, chiar și aceste metode pot fi limitate prin strategii coerente și acțiuni concertate. Declarația lui Zelenski a fost un semnal clar că Moscova va avea din ce în ce mai puține pârghii pentru a ocoli sancțiunile în viitor.
Pachetul al 18-lea de sancțiuni împotriva Rusiei poate fi considerat cu ușurință cel mai dur de până acum. Pe lângă plafonarea prețului la petrol, include includerea a 105 nave din flota fantomă rusă pe lista neagră, restricții asupra conductei Nord Stream, presiuni asupra băncilor — inclusiv chineze — care ajută Rusia să eludeze sancțiunile, precum și blocarea exportului de tehnologii folosite în producerea dronelor rusești.
Ministrul de externe britanic, David Lammy, a rezumat astfel: „Întrucât Putin continuă să evite orice negociere serioasă de pace, nu vom rămâne spectatori. De aceea, împreună cu UE, lovim în inima sectorului energetic al Rusiei. Vom continua, împreună, să exercităm presiune constantă asupra lui Putin, strangulând sectorul petrolier crucial pentru el și tăind sursele de finanțare ale războiului său ilegal în Ucraina.”
Rusia nu înțelege limbajul diplomației — de aceea este momentul să i se vorbească pe limba forței, singura pe care Kremlinul pare să o recunoască. Dacă această măsură nu ar fi atât de importantă, Rusia nu s-ar strădui cu atâta insistență să blocheze ajutorul acordat Ucrainei și să impună veto, prin țări terțe, împotriva sancțiunilor. Așa cum a transmis Ministerul de Externe al Marii Britanii, UE și Londra au aplicat o lovitură „în inima” sectorului energetic rusesc. Și acesta e doar începutul unei presiuni masive, perfect justificate de crimele comise de Rusia împotriva păcii și de războiul său sângeros împotriva Ucrainei.
Inna Volodina