Evenimentele din decembrie din Ungaria au demonstrat dezvoltarea simultană a două procese interdependente: adâncirea crizei interne de încredere în instituțiile statului și intensificarea retoricii externe din partea conducerii actuale a țării. Acțiunile de protest din Budapesta, care au coincis în timp cu declarațiile dure ale prim-ministrului Viktor Orbán la adresa Uniunii Europene, au conturat un context relevant pentru situația politică actuală.
Motivul protestelor a fost o anchetă împotriva angajaților centrului de stat pentru minori din Budapesta. Potrivit procuraturii, este vorba despre violență fizică asupra adolescenților, precum și despre suspiciuni de infracțiuni sexuale din partea fostului director al instituției. Publicarea materialelor video care surprindeau tratamentele abuzive față de copii a dus la demisia directorului interimar și a provocat un rezonanță publică largă. Ca răspuns, guvernul a decis să plaseze toate cele cinci instituții corecționale pentru minori sub control direct al poliției, recunoscând, în fapt, insuficiența sistemului anterior de supraveghere.
Această măsură a fost percepută drept confirmare a problemelor sistemice în domeniul protecției copilului. Protestele din 13 decembrie, desfășurate sub sloganul „Să protejăm copiii”, au reprezentat o continuare a unei crize anterioare de încredere, legată de scandalul grațierii prezidențiale din 2024 privind un centru pentru copii din Bicske. Atunci, consecințele politice au condus la demisia președintelui țării și la mai multe decizii de personal la nivel guvernamental. Valul actual de proteste indică menținerea cererii publice pentru responsabilitate instituțională.
Un factor semnificativ a fost participarea la acțiuni a liderului partidului Tisza, Péter Magyar, care în actualul ciclu electoral se poziționează ca unul dintre principalii opozanți ai lui Viktor Orbán. Prin asocierea scandalului din instituțiile pentru minori cu responsabilitatea directă a guvernului, opoziția a conferit protestelor o dimensiune politică clară.
Pe acest fundal, comunicările publice ale prim-ministrului s-au concentrat pe tematica externă. În declarațiile sale, accentul a fost pus pe deciziile Uniunii Europene privind înghețarea pe termen lung a activelor suverane rusești, precum și pe sprijinul acordat Ucrainei. Orbán a caracterizat aceste mecanisme ale UE drept „ilegale”, afirmând că se încalcă principiile statului de drept și se ignoră poziția Budapestei.
Decizia UE de a îngheța aproximativ 210 miliarde de euro din activele rusești pe termen nedeterminat urmărește reducerea riscurilor de șantaj politic prin prelungirea periodică a sancțiunilor și minimizarea influenței unui posibil veto al unor state membre. În consecință, capacitatea Ungariei de a folosi această chestiune ca instrument de influență în discuțiile europene s-a redus obiectiv.
În retorica prim-ministrului ungar, situația a fost prezentată drept exemplu de presiune exercitată de Bruxelles. În cadrul discursurilor preelectorale, Orbán asociază deciziile UE cu subminarea statului de drept european și cu presupusul amestec extern în procesele interne ale Ungariei. De asemenea, a atras atenția afirmația sa conform căreia utilizarea posibilă a activelor rusești înghețate pentru sprijinirea Ucrainei poate fi considerată o „declarație de război”, ceea ce corespunde, practic, poziției Moscovei asupra acestei chestiuni.
Astfel, agenda din decembrie din Ungaria se caracterizează prin combinarea unei crize instituționale interne cu o retorică externă activă. În contextul protestelor publice, determinate de problemele de protecție a copiilor și responsabilitatea statului, accentul declarațiilor oficiale se deplasează către confruntarea cu Uniunea Europeană.