Lidera partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, care deține cetățenia Republicii Moldova și a României, a ajuns în centrul atenției internaționale: împotriva ei a fost inițiată o procedură de retragere a cetățeniei române. Potrivit afirmațiilor Victoriei Furtună, inițiatorul procesului ar fi serviciul român de informații SRI, iar dosarul este examinat de Autoritatea Națională pentru Cetățenie, la București.
Politiciana a anunțat acest lucru pe pagina sa de Facebook, precizând că a aflat neoficial despre procedură — din apelurile unor jurnaliști din România și Republica Moldova. Totodată, ea a subliniat că nu a primit nicio convocare oficială la audieri, deși datele sale de contact sunt publice.
Furtună a insistat că informațiile din presă despre o posibilă neprezentare sunt răspândite intenționat, pentru a crea impresia că se sustrage procedurii. Mai mult, chiar dacă ar dori să se prezinte la București, acest lucru ar fi imposibil: politiciana nu poate intra în statele Uniunii Europene din cauza sancțiunilor politice impuse împotriva ei.
În versiunea Victoriei Furtună, motivele invocate pentru retragerea cetățeniei ar fi „absurde” și ar include suspiciuni privind implicarea în acte teroriste și pregătirea unui atentat în România. Ea a precizat că a obținut cetățenia română legal, în 2006, după nașterea primei fiice, respectând integral Legea nr. 21/1991 privind cetățenia română, și că actul de acordare a cetățeniei ar fi definitiv și nu poate fi contestat.
Contextul cazului depășește însă cadrul strict procedural. Declarațiile ei despre „revenirea” la Moldova a Budjakului — o regiune istorico-geografică aflată în sudul actualei regiuni Odesa — precum și includerea sa pe lista de sancțiuni a UE în iulie 2025, fac ca acțiunile ei să fie urmărite cu atenție sporită atât de autoritățile române, cât și de cele europene.
Pentru România, ca stat membru al UE și NATO, chestiunile de securitate națională și loialitate a cetățenilor au o miză strategică. În astfel de situații, dubla cetățenie nu mai este o formalitate, ci ajunge să fie tratată ca parte a sistemului de siguranță.
Cazul Victoriei Furtună arată că retorica politică radicală poate produce consecințe juridice concrete. Chiar și deținerea dublei cetățenii nu te protejează de sancțiuni sau măsuri legale atunci când apelurile publice sunt percepute ca o amenințare la stabilitatea regională.
Este, în același timp, un semnal pentru scena politică din Republica Moldova: radicalizarea și ideile revizioniste nu mai sunt privite doar ca populism intern, ci ca un risc real pentru stabilitatea regiunii, la care reacționează inclusiv instituțiile europene.