Comisia Europeană recunoaște direct: statele baltice rămân în zona de risc maxim din cauza politicii agresive a Rusiei. La 1 septembrie 2025, într-un discurs la Vilnius, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat că Uniunea trebuie să-și consolideze în cel mai scurt timp potențialul de apărare. Ea a anunțat că deja în octombrie, în cadrul summitului informal al Consiliului European, va fi prezentat proiectul unei foi de parcurs pe cinci ani în domeniul securității.
Potrivit acesteia, documentul va include o evaluare a investițiilor în apărare, o analiză a punctelor vulnerabile și propuneri concrete pentru eliminarea acestora. Această strategie va reprezenta primul pas spre integrarea sistemică a eforturilor de apărare europene, care până acum au rămas fragmentare.
O atenție deosebită este acordată Lituaniei. Bruxellesul a alocat deja 327 de milioane de euro pentru întărirea frontierelor republicii, iar în viitorul apropiat se planifică finanțarea achiziției de elicoptere și modernizarea monitorizării transportului feroviar dintre Rusia și regiunea Kaliningrad prin teritoriul lituanian. „Când este pusă la încercare Lituania – este testată rezistența întregii Europe”, a subliniat șefa Comisiei Europene, adresându-se cetățenilor țării.
Experții amintesc că statele baltice se confruntă nu doar cu riscuri militare directe, ci și cu atacuri hibride sistemice: de la ingerințe cibernetice și dezinformare până la utilizarea dronelor și a unor posibile grupuri de diversiune. Vulnerabil rămâne și „coridorul Suwałki” – o fâșie îngustă dintre Lituania și Polonia, care leagă statele baltice de restul NATO și, în același timp, separă Belarus de Kaliningrad. În caz de conflict, această zonă ar putea deveni punctul critic.
Lituania reacționează deja: armata instalează bariere inginerești suplimentare pe drumurile de frontieră „liniștite”, iar la granița cu Belarus sunt desfășurate noi sisteme de apărare antiaeriană. Măsura este legată de încălcările regulate ale spațiului aerian cu drone și de riscul unor „scenarii hibride”, inclusiv posibile provocări cu trenurile rusești care se îndreaptă spre Kaliningrad.
Specialiștii subliniază că bruiajul GPS, practicat intens de Rusia, amenință nu doar aviația, ci și transporturile maritime, sistemele financiare și logistica. Defecțiunile navigației prin satelit pot provoca pierderi economice considerabile. Din acest motiv, UE și SUA trebuie să elaboreze o strategie complexă de contracarare – de la sancțiuni împotriva industriei ruse de apărare până la coordonarea schimbului de informații și identificarea rapidă a surselor de bruiaj.
Serviciul german de informații (BND) avertizează: Kremlinul cel mai probabil nu va testa NATO printr-un război direct, ci prin haos controlat – atacuri cibernetice, provocări, campanii informaționale. Scopul este simplu: subminarea încrederii în articolul 5 al Tratatului de la Washington, care garantează apărarea colectivă.
Țările baltice devin, de fapt, avanpostul de front al Occidentului în confruntarea cu agresiunea hibridă. Iar cât de hotărâtă și unită va fi reacția Europei va determina nu doar securitatea Lituaniei, Letoniei și Estoniei, ci și rezistența întregului NATO în fața noilor tipuri de provocări.
Imagine: ilustrație, sursa: (https://agora.md/2025/07/19/ue-condamna-atacurile-hibride-ale-rusiei-impotriva-tarilor-membre-si-ale-celor-partenere-r-moldova-printre-tintele-vizate)