Așa-numita „opțiune nucleară”, adică suspendarea dreptului de vot al unui stat membru UE, ar fi o variantă luată în calcul de unele țări, dacă Ungaria va bloca la summitul crucial de joi acordul privind pachetul multianual de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina. Dar Comisia Europeană nu va recurge la Articolul 7 din Tratatul UE împotriva Budapestei, pentru încălcarea drepturilor fundamentale, până când nu va exista o majoritate puternică a statelor membre, scrie Euronews, citat de HotNews.
- „Nu este posibil pentru Comisie să ia o decizie în acest proces”, a declarat luni după-amiază Didier Reynders, comisarul european pentru Justiție.
Ungaria se află în prima fază a declanșării Articolului 7 din Tratatul UE încă din 2018, din cauza regresului democratic „supervizat” de prim-ministrul Viktor Orbán, care este acuzat de slăbirea independenței justiției, de perpetuarea clientelismului, de diluarea pluralismului mediatic, de adoptarea unei legislații anti-LGBT și de împiedicarea dreptului de azil.
„Un scenariu îndepărtat”
Deși nu are legătură cu statul de drept, decizia de luna trecută a premierului ungar de a se opune de unul singur unui fond propus de 50 de miliarde de euro pentru a oferi Ucrainei asistență financiară pe termen lung a sporit exasperarea la Bruxelles, ceea ce a dus la apeluri pentru acțiuni în forță împotriva Ungariei.
Decizia va fi rediscutată joi de deliderii europeni, într-un summit extraordinar, cu mize mari, notează Euronews.
În această lună, Parlamentul European a amenințat Comisia Europeană cu acțiuni în justiție dacă va continua să deblocheze fondurile pentru Ungaria, considerând că nu a îndeplinit cerințele statului de drept pentru a primi banii.
PE a îndemnat liderii europeni să declanșeze a doua etapă a Articolului 7 și să concluzioneze „existența unei încălcări grave și persistente” a drepturilor fundamentale de către Ungaria. Dar această nouă etapă necesită o propunere scrisă din partea Comisiei Europene sau a unei treimi din statele membre.
Odată ce propunerea este depusă, liderii UE pot organiza un vot unanim – mai puțin țara acuzată – pentru a declara încălcarea gravă a legii.
- „În acest moment, nu există nicio decizie în cadrul Comisiei pentru a declanșa următorul pas în temeiul articolului 7”, a spus comisarul european pentru Justiție, după o întâlnire a miniștrilor afacerilor europene la Bruxelles.
- „Motivul pentru aceasta este destul de simplu”, a adăugat el, vorbind de lipsa de consens în cadrul Consiliului.
Deși unii diplomați au sugerat că starea de spirit pentru a declanșa Articolul 7 a devenit favorabilă în lumina veto-ului lui Orbán și a cererilor sale „tranzacționale”, Reynders a precizat că unanimitatea necesară este încă un scenariu îndepărtat.
- „Nu este nimic mai rău decât trimiterea unei propuneri doar pentru a vedea această propunere respinsă.
- Dacă există un semnal clar în Consiliu cu privire la o posibilă majoritate sau majoritate calificată sau, în cele din urmă, o unanimitate pentru a lua o decizie, desigur, Comisia va urma poziția statelor membre”, a mai spus comisarul european.
Consecințe imprevizibile
Premierul slovac Robert Fico, care și-a exprimat anterior rezervele cu privire la fondul de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina, și premierul italian Giorgia Meloni, care a încercat să se poziționeze ca mediator între Budapesta și Bruxelles, se numără printre liderii care ar putea ezita să avanseze cu articolul 7 împotriva Budapestei.
Odată ce s-ar constata „încălcarea gravă și persistentă”, articolul 7 poate intra în a treia fază: suspendarea drepturilor de stat membru, inclusiv a dreptului de vot. Privarea lui Orbán de dreptul de veto ar rezolva impasul privind ajutorul acordat Ucrainei și ar oferi imediat Kievului banii necesari pentru a-și acoperi deficitul bugetar în creștere. Dar transformarea Ungariei într-un stat membru neputincios, de mâna a doua, ar fi o mișcare radicală cu consecințe imprevizibile, notează Euronews.
Vorbind sub rezerva anonimatului, un înalt diplomat al UE a declarat săptămâna trecută că accelerarea articolului 7 ar fi „nepotrivită”, în timp ce blocul comunitar încearcă să găsească o soluție în rândul celor 27 de state membre.
Alții, însă, au devenit mai vocali. Cinci oficiali și diplomați europeni declarau pentru Politico că mai multe țări din UE ar fi pregătite să facă o mutare contra Ungariei, în ceea ce ar fi o decizie istorică într-o Uniune care se bazează pe coeziune și unanimitate.
Între timp, într-o reflectare clară a exasperarii tot mai mari de la Bruxelles, Financial Times a scris, citând un document confidențial, că Uniunea Europeană va amenința Ungaria cu sabotarea economiei sale dacă premierul ungar Viktor Orban va bloca asistența pentru Ucraina și la summitul liderilor blocului comunitar ce va avea loc joi.
Contactat de Financial Times pentru a comenta planul redactat la Bruxelles privind sabotarea economiei Ungariei, ministrul ungar pentru relația cu UE, Janos Boka, a declarat că nu este la curent cu o astfel de amenințare, dar că Budapesta „nu cedează presiunilor”.
Trebuie menționat că Viktor Orban a supărat cancelariile occidentale și din cauza faptului că Ungaria a rămas singura țară care nu a ratificat aderarea Suediei la NATO, în ciuda faptului că a promis că nu va ajunge în această situație.
Turcia, în schimb a aprobat solicitarea Suediei, deși părea că Erdogan va fi un obstacol mai dificil decât Orban. Șeful parlamentului ungar a spus joi că ratificarea aderării Suediei la NATO nu e vreo „urgență”.
Ce spune Articolul 7 din Tratatul UE
„(1) La propunerea motivată a unei treimi din statele membre, a Parlamentului European sau a Comisiei Europene și cu aprobarea Parlamentului European, Consiliul, hotărând cu o majoritate de patru cincimi din membrii săi, poate să constate existența unui risc clar de încălcare gravă a valorilor prevăzute la articolul 2, de către un stat membru. Înainte de a proceda la această constatare, Consiliul audiază statul membru în cauză și îi poate adresa recomandări, hotărând după aceeași procedură. Consiliul verifică cu regularitate dacă motivele care au condus la această constatare rămân valabile.
(2) Consiliul European, hotărând în unanimitate la propunerea unei treimi din statele membre sau a Comisiei Europene și cu aprobarea Parlamentului European, poate să constate existența unei încălcări grave și persistente a valorilor prevăzute la articolul 2, de către un stat membru, după ce a invitat acel stat membru să-și prezinte observațiile.
(3) În cazul în care a fost făcută constatarea menționată la alineatul (2), Consiliul, hotărând cu majoritate calificată (55%, adică 15 state din 27, nota red.), poate decide să suspende anumite drepturi care îi revin statului membru în cauză în urma aplicării tratatelor, inclusiv dreptul de vot în Consiliu al reprezentantului guvernului acelui stat membru. Procedând în acest fel, Consiliul ține seama de eventualele consecințe ale unei astfel de suspendări asupra drepturilor și obligațiilor persoanelor fizice și juridice. Obligațiile care îi revin statului membru în cauză în temeiul tratatelor rămân obligatorii în orice situație pentru statul membru respectiv.
(4) Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, poate decide ulterior să modifice sau să revoce măsurile luate în temeiul alineatului (3), ca răspuns la modificarea situației care l-a determinat să impună măsurile respective.
(5) Modalitățile de vot care, în înțelesul prezentului articol, se aplică Parlamentului European, Consiliului European și Consiliului sunt prevăzute la articolul 354 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.