La 31 octombrie 2025, Donald Trump a declarat că premierul Ungariei, Viktor Orbán, i-a cerut să facă o excepție de la noile sancțiuni americane împotriva petrolului rusesc sau măcar să ofere o perioadă de tranziție. După refuz, Orbán a dat de înțeles că nu renunță și va încerca să convingă Washingtonul să-și schimbe poziția.
De fapt, pentru Orbán problema nu este una de „securitate energetică”, ci de bani. Aprovizionarea cu petrol rusesc aduce profituri uriașe unui cerc restrâns de persoane apropiate premierului, care câștigă din diferența dintre prețul redus al țițeiului și prețul de piață al produselor rafinate.
După ce Uniunea Europeană a introdus plafonul de preț pentru petrolul rusesc de tip Urals, valoarea acestuia a scăzut semnificativ. Compania ungară MOL a continuat să îl proceseze și să vândă produsele finite la prețul pieței. O parte din câștiguri ajunge la buget, dar fluxurile financiare principale se concentrează în mâinile intermediarilor care operează prin contracte „gri” și structuri offshore. Actorul central al acestor operațiuni este compania Normeston Trading.
Fondată în 2006, în Belize, compania este deținută formal de rusul Lev Tolkaciov (asociat cu „LUKoil”) și de maghiarul Imre Fazakaș. În realitate, beneficiarii sunt György Nagy (prin Madera Investment Fund), omul de afaceri István Garancsi și președintele OTP Bank Sándor Csányi — toți trei, prieteni apropiați ai lui Orbán. În 2016, o parte din acțiuni a fost cumpărată de Valeri Subotin, fost vicepreședinte al „LUKoil”, cu legături directe în Kremlin.
Activitatea nu este deloc ascunsă: biroul Normeston Trading se află în centrul de afaceri de pe strada Klara Zetkin din Moscova, alături de companii legate de OTP Bank și de fiul lui Csányi, Attila Csányi. Prin această bancă, Normeston a obținut garanții de plată în valoare de milioane de dolari, iar în 2014 filiala Norm Benzinkút Kft a cumpărat rețelele de benzinării LUKoil din Ungaria (75 stații) și Slovacia (19 stații).
Acoperirea diplomatică a acestor scheme este asigurată de secretarul de stat parlamentar al Ministerului ungar de Externe, Levente Magyar. În 2019–2020, el a fost cel care a făcut lobby la Washington pentru excluderea proiectului nuclear Paks-2 de la sancțiunile americane, iar acum este probabil să se ocupe de dosarul petrolului rusesc.
Sancțiunile SUA împotriva „LUKoil”, introduse în octombrie, reprezintă o lovitură directă pentru Orbán și anturajul său, deoarece pierd profiturile provenite din afacerile cu petrol rusesc. În acest context, guvernul ungar întârzie deliberat modernizarea rafinăriilor grupului MOL — Dunai (în Ungaria) și Slovnaft (în Slovacia). Deși planul inițial prevedea adaptarea la tipuri de petrol non-rus până în 2025, termenul a fost amânat până la sfârșitul anului 2026. În prezent, ambele rafinării continuă să funcționeze în principal cu petrol rusesc transportat prin conducta „Drujba”.
Din 2011, Normeston Trading a livrat în Europa Centrală peste 20 de milioane de tone de petrol rusesc, în valoare de peste 10 miliarde de dolari. O parte semnificativă a acestor câștiguri a ajuns la partenerii lui Orbán și la companiile rusești. MOL cumpără petrol la prețuri sub nivelul pieței — un avantaj pe care nicio altă țară europeană nu îl are.
Această dependență energetică arată vulnerabilitatea structurală a Uniunii Europene: când un stat membru blochează sancțiunile și legalizează mecanismele de evitare, unitatea europeană devine o iluzie.
Pentru Ungaria însă, consecințele pot fi și mai grave. După plecarea lui Orbán de la putere, expunerea acestor rețele va lovi direct în MOL, deja slăbită competitiv. Fondurile care au ajuns în buzunarele apropiaților premierului — György Nagy, István Garancsi și Sándor Csányi — ar fi putut fi investite în modernizarea rafinăriilor Dunai și Slovnaft sau în diversificarea surselor de aprovizionare.
Refuzul lui Trump de a face o excepție pentru Budapesta arată că Washingtonul a înțeles miza reală: nu este vorba despre dificultăți energetice, ci despre dorința lui Orbán de a menține un canal privat de îmbogățire, construit pe petrolul rusesc.
Imagine: Viktor Orban și Vladimir Putin, sursa: (https://adevarul.ro/stiri-externe/europa/cum-continua-sa-ajunga-in-ue-petrolul-rusesc-2456528.html)