Parlamentul ucrainean a aprobat vineri trei proiecte de lege necesare pentru a începe negocierile de aderare la Uniunea Europeană, inclusiv unul referitor la drepturile minorităţilor naţionale, o condiţie esenţială din partea Ungariei, care se opune candidaturii Ucrainei la UE, dar în acelaşi timp un demers aşteptat şi de România, care a criticat prima formă a legii, relatează News.ro.
Limbile minoritare se referă în principal la română și maghiară, vorbite în unele comunități din vestul Ucrainei, subliniază Kyiv Independent, și nu se aplică limbii unei țări agresoare, cum ar fi Rusia.
Deputatul Iaroslav Jelezniak a anunţat pe Telegram că membrii parlamentului au votat în lectură finală proiectul de lege privind drepturile minorităţilor, luând în considerare evaluarea experţilor Comisiei Europene.
“Chiar acum, parlamentul ucrainean a adoptat cu majoritate constituţională trei din cele patru legi identificate de Comisia Europeană în raportul privind extinderea UE ca fiind restanţe”, a confirmat şi vicepremierul Olha Ştefanişina într-o postare pe X. Ea a adăugat că o a patra cerinţă – o lege privind lobby-ul – a fost aprobată marţi de cabinetul de la Kiev.
Budapesta a intrat în conflict cu Kievul din cauza a ceea ce consideră a fi limitări ale drepturilor etnicilor maghiari din vestul Ucrainei, în special în ceea ce priveşte educaţia.
Celelalte două proiecte de lege adoptate se referă la creşterea numărului de personal din cadrul Biroului Naţional Anticorupţie şi prerogative suplimentare pentru Agenţia Naţională de Prevenire a Corupţiei în ceea ce priveşte verificarea averilor.
Cei 27 de lideri naţionali din UE urmează să decidă săptămâna viitoare dacă acceptă sau nu recomandarea Comisiei Europene de a invita Kievul să înceapă negocierile de aderare. Orice astfel de decizie necesită însă sprijinul unanim. Premierul ungar Viktor Orban a declarat în repetate rânduri că Ungaria nu va susţine propunerea Comisiei în forma actuală.