Pe 15 septembrie, la cea de-a 69-a sesiune a Conferinței Generale a AIEA, Ucraina a ridicat din nou în fața lumii o problemă imposibil de ignorat: ocuparea centralei nucleare de la Zaporojie nu este doar o crimă de război, ci și un act de piraterie nucleară. Ministrul Energiei, Svetlana Grinchuk, a cerut comunității internaționale să ia măsuri urgente, deoarece situația la centralele ucrainene a depășit de mult cadrul unei probleme regionale și s-a transformat într-o amenințare globală
Centrala de la Zaporojie – cel mai mare obiectiv nuclear energetic din Europa – se află astăzi sub controlul direct al forțelor de ocupație ruse. La stație există condiții care contravin tuturor normelor de securitate proiectată: sursa principală de apă a fost distrusă, iar din cele zece linii de alimentare cu energie funcționează doar una. Aceasta înseamnă că orice lovitură, accident sau chiar defecțiune tehnică ar putea declanșa o reacție în lanț cu consecințe care ar depăși cu mult granițele Ucrainei
În context de război, infrastructura nucleară – menită să asigure stabilitatea energetică și dezvoltarea – se transformă într-un instrument de presiune. Rusia ține efectiv ostatice nu doar sudul Ucrainei, ci și zeci de milioane de oameni din Europa, deoarece o eventuală catastrofă la Zaporojie ar avea efecte transfrontaliere
Dar Zaporojie nu este decât vârful aisbergului. Potrivit părții ucrainene, numai în 2025 au fost înregistrate peste 500 de survoluri de drone și rachete rusești în zonele de 30 km din jurul altor centrale nucleare. Acestea nu sunt traiectorii întâmplătoare, ci o tactică sistemică de generare a unui risc permanent, menită să destabilizeze sistemul energetic al Ucrainei, să răspândească frică în rândul populației și să alimenteze șantajul nuclear la adresa comunității internaționale
Un alt fapt relevant: de la începutul invaziei pe scară largă, Rusia a provocat cel puțin 13 întreruperi totale ale alimentării externe cu energie a centralelor nucleare ucrainene. Fiecare astfel de incident este un joc direct cu focul, deoarece în acele momente critice generarea atomică se află pe marginea prăpastiei
Prin urmare, nu vorbim de „erori” militare, ci de o strategie deliberată de a crea haos în sectorul nuclear al Ucrainei – o strategie care transformă atomul pașnic într-un ostatic al războiului.
Siguranța centralelor ucrainene este, de fapt, o chestiune de securitate pentru întreaga Europă și pentru lume. În caz de accident major la Zaporojie sau la alt obiectiv nuclear, consecințele nu vor cunoaște granițe naționale. Norii radioactivi, așa cum a demonstrat Cernobîl, nu țin cont de hărți politice. Ei amenință pe toată lumea – de la statele vecine până la regiuni îndepărtate
De aceea, reacția internațională nu poate fi limitată la declarații diplomatice sau la exprimarea unei „profunde îngrijorări”. Pirateria nucleară rusă necesită un răspuns concret:
- înăsprirea sancțiunilor împotriva industriei nucleare ruse, inclusiv „Rosatom”, care acoperă ocupația de la Zaporojie;
- intensificarea controlului AIEA și accesul observatorilor internaționali la toate obiectivele nucleare ucrainene;
- crearea unor mecanisme speciale de reacție, care să excludă folosirea centralelor nucleare ca obiective militare;
- presiune politică asupra Rusiei la toate nivelurile pentru a elibera centrala de la Zaporojie și a garanta funcționarea ei în siguranță
Rusia încearcă să transforme energia nucleară într-o armă de război și șantaj internațional. Nu este doar o provocare la adresa Ucrainei, ci la adresa întregii umanități. Lumea trebuie să înțeleagă că o atitudine de pasivitate față de pirateria nucleară creează un precedent periculos: oricare alt agresor, în viitor, ar putea folosi centralele atomice drept arme
Această practică trebuie oprită acum – printr-un răspuns ferm, unit și dur. Pentru că, dacă lumea civilizată nu reușește să oblige agresorul să elibereze „ostaticul nuclear”, mâine ne putem confrunta cu o catastrofă de proporții mai mari decât toate tragediile cunoscute în trecut