Comisia Europeană cere explicații României privind noua Lege a integrității și „amendamentul Fritz”

Comisia Europeană cere explicații României privind noua Lege a integrității și „amendamentul Fritz” / depositphotos

Comisia Europeană a solicitat oficial autorităților de la București clarificări detaliate cu privire la noua Lege a integrității, recent validată de Curtea Constituțională a României (CCR). Executivul comunitar își exprimă îngrijorarea în legătură cu așa-numitul „amendament Fritz”, avertizând că modificările ar putea încălca principiul neretroactivității legii și pune în pericol jalonul PNRR în valoare de 770 de milioane de euro.

Sursa inițială a materialului: Libertatea.

Măsurile introduse în Legea integrității prin controversatul amendamentul Fritz au atras atenția reprezentanților de la Comisia Europeana, punând sub semnul întrebării respectarea normelor europene în Romania și alocarea fondurilor PNRR, în ciuda deciziei emise de CCR, conform analizei publicate de Libertatea.

Miza fondurilor PNRR și obiecțiile Comisiei Europene

Neînțelegerile vizează prevederea legală care stabilește încetarea de drept a mandatului persoanelor alese în cazul constatării stării de incompatibilitate sau a conflictului de interese, chiar dacă abaterile au fost identificate anterior intrării în vigoare a noii legi.

Aspecte esențiale și cerințele transmise de Bruxelles:

  • Cazul primarului Dominic Fritz: Denumirea neoficială a modificării provine din situația juridică a primarului din Timișoara, Dominic Fritz (USR), expus riscului de pierdere a mandatului în baza unor rapoarte mai vechi ale Agenției Naționale de Integritate (ANI).
  • Principiul neretroactivității: Solicitarea transmisă de Comisia Europeana conține 7 întrebări punctuale menite să clarifice respectarea principiului neretroactivității legii și garantarea dreptului la un proces echitabil.
  • Riscul blocării fondurilor: Îndeplinirea reformei din domeniul integrității reprezintă un jalon critic în cadrul programului PNRR, iar un răspuns nesatisfăcător din partea autorităților din Romania poate duce la suspendarea tranșei de 770 de milioane de euro.

Decizia Curții Constituționale și pașii următori

Anterior, judecătorii de la CCR au respins contestațiile formulate de opoziție și au declarat că amendamentul Fritz este constituțional. În motivarea instanței se arată că încetarea mandatului nu constituie o sancțiune aplicată retroactiv, ci o măsură de protecție a interesului public.

Guvernul are la dispoziție un termen scurt pentru a trimite clarificările solicitate. Evaluarea finală a Comisiei va determina dacă jalonul este considerat îndeplinit sau dacă va fi necesară modificarea de urgență a legislației.

Scroll to Top
Acest site foloseşte cookies. Continuarea navigării implică acceptarea lor.
Am înţeles!