Parlamentul României a aprobat miercuri solicitarea Statelor Unite privind dislocarea în România a unor avioane americane de realimentare și echipamente de monitorizare. Decizia Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a trecut cu 272 de voturi pentru, 18 împotrivă și 5 abțineri, în urma unei ședințe tensionate în legislativ.
Deși liderul AUR, George Simion, a criticat dur decizia de la tribuna Parlamentului, partidul său nu a votat împotrivă. În momentul votului, parlamentarii AUR prezenți în sală și-au scos cartelele din sistemul electronic, ceea ce a însemnat că nu au participat efectiv la vot.
O singură excepție a existat în rândul formațiunii: parlamentarul Corneliu Negru, care a ales să se abțină.
În discursul susținut înainte de vot, George Simion a afirmat că decizia ar putea avea implicații majore pentru țară. „Avem răspunderea față de poporul român ca niciun cetățean să nu fie supus riscurilor”, a declarat liderul AUR, adăugând că nu susține „scrisorile și garanțiile” venite din partea președintelui Nicușor Dan și a altor actori politici.
După ședință, Simion a explicat că partidul său a ales să nu voteze deoarece nu există suficiente clarificări privind caracterul strict defensiv al măsurilor. „Nu am votat pentru acest proiect pentru că nu suntem încrezători că se respectă siguranța și protecția fiecărui cetățean”, a spus acesta.
Întrebat de ce AUR nu a votat direct împotrivă, liderul formațiunii a răspuns că partidul nu dorește să creeze panică în rândul populației. „S-ar putea să fie doar defensiv. Nu vrem să alarmăm românii”, a precizat el.
Ședința Parlamentului a fost marcată și de controverse legate de accesul parlamentarilor la documentul clasificat transmis de Administrația Prezidențială. Opoziția, formată din AUR și POT, a susținut că aleșii nu au avut timp suficient pentru a-l analiza.
Potrivit unor surse politice citate de HotNews, documentul putea fi consultat la birourile președinților comisiilor de apărare din Parlament. În practică însă, doar aproximativ 50 de parlamentari ar fi citit cele două pagini ale documentului, iar unii aleși au afirmat ulterior că nici nu știau că au posibilitatea de a-l consulta.