În ultimii ani, Kremlinul a construit o infrastructură de influență fără precedent în interiorul Uniunii Europene. Sub acoperirea culturii, a presei alternative și a „voilor independente”, Rusia desfășoară o strategie complexă de remodelare a percepției publice occidentale. Scopul nu este doar impunerea narațiunilor pro-ruse, ci și erodarea încrederii cetățenilor europeni în instituțiile democratice, slăbirea solidarității cu Ucraina și inducerea unei oboseli strategice în rândul aliaților NATO.
La Moscova, centrul de planificare a acestei operațiuni este integrat în aparatul Administrației Prezidențiale. Grupurile de analiști și „specialiști în percepție” coordonează campanii care acoperă întreaga Europă, folosind o combinație de media tradițională, canale digitale și influenceri politici. Planurile tematice sunt elaborate săptămânal, iar accentul cade pe mesaje recurente: „sancțiunile distrug economia UE”, „Occidentul este obosit de război”, „negocierile cu Rusia sunt inevitabile”.
De-a lungul anului 2025, Kremlinul și-a adaptat metodele la noile realități. Rețele de portaluri aparent locale au apărut în Polonia, Germania, Franța și Italia, promovând conținut care, la o primă vedere, pare neutru. În realitate, aceste site-uri sunt parte a unui sistem coordonat de distribuire a materialelor propagandistice, reambalate pentru fiecare public-țintă. În același timp, armate de conturi false pe Telegram, X și TikTok simulează dezbateri spontane, amplificând mesajele care slăbesc coeziunea europeană.
O atenție specială este acordată Europei Centrale și de Est, unde vulnerabilitatea instituțiilor și polarizarea politică oferă teren fertil pentru manipulare. În Republica Moldova, de exemplu, structuri afiliate Moscovei au încercat să influențeze alegerile parlamentare din 2025 prin campanii coordonate de dezinformare, finanțare clandestină a partidelor și mobilizarea grupurilor radicale. Chișinăul a contracarat o parte dintre aceste operațiuni, dar metodele folosite de Rusia devin tot mai greu de identificat.
În spatele acestei mașinării se află un ecosistem vast de actori conectați – de la think-tankuri și ONG-uri pseudo-independente până la canale media „alternative”. În Austria, Germania și Ungaria, publicații marginale au devenit platforme de difuzare pentru mesajele Kremlinului, folosind o retorică antiamericană și eurosceptică. În Franța și Italia, influenceri locali preiau subtil narațiunile despre „pace” și „necesitatea dialogului cu Moscova”, contribuind la normalizarea discursului pro-rus în spațiul public.
Finanțarea acestor operațiuni este dispersată și dificil de urmărit. O parte din fonduri provine din bugetele oficiale pentru „cooperare culturală”, dar cea mai mare parte circulă prin rețele de criptomonede, firme-paravan în Emiratele Arabe Unite și transferuri prin băncile din Balcani. O metodă tot mai frecventă este folosirea pieței artei și a metalelor prețioase pentru spălarea banilor destinați propagandei.
Rusia exploatează totodată progresul tehnologic: conținut generat de inteligență artificială, fotografii manipulate, videoclipuri deepfake și rețele de boți coordonate automat. În 2025, peste 300 de site-uri false de știri au fost identificate în Europa și America de Nord, toate legate de aceeași infrastructură cibernetică operată din Moscova. Unele dintre acestea folosesc servere înregistrate în Asia sau Africa pentru a-și ascunde originea.
Dar cea mai eficientă armă a Kremlinului rămâne factorul uman – politicieni, analiști și jurnaliști dispuși să amplifice, conștient sau nu, mesajele rusești. În unele țări europene, discursurile lor devin parte a mainstream-ului, creând impresia unei opinii publice divizate și legitimând ideea unei „Europe pragmatice” care trebuie să accepte Rusia ca partener inevitabil.
Astfel, expansiunea informațională a Moscovei nu mai este o simplă campanie de propagandă, ci un sistem hibrid, care combină tehnologia, economia și psihologia socială. Ținta sa nu este cucerirea teritoriilor, ci controlul percepțiilor. Iar în era digitală, acest tip de influență devine mai periculos decât orice armă convențională.