Germania reia deportările în Afganistan: disidenții afgani se tem de persecuții din partea regimului Taliban
13 august 2026
⏱ Timp de citire: 2 minute
Decizia guvernului german de a relua returnarea obligatorie a cetățenilor afgani în țara de origine a provocat un val de îngrijorare în rândul activiștilor, jurnaliștilor și apărătorilor drepturilor omului din Afganistan care se află în Europa. În ciuda declarațiilor Berlinului că aceste măsuri vor viza în primul rând persoanele care au comis infracțiuni grave, disidenții se tem că reluarea contactelor cu regimul condus de gruparea Taliban va crea un precedent periculos și va pune în pericol viața solicitanților de azil.
Măsura dură adoptată de Germania privind procedurile de deportare către Afganistan vizează gestionarea mai strictă a valului de refugiati, declanșând însă temeri profunde legate de acțiunile pe care le-ar putea întreprinde regimul Taliban.
Schimbarea politicii de migrație a Berlinului și cauzele acesteia
Măsurile de returnare au fost înghețate după preluarea puterii de către fundamentaliști în august 2021, din cauza deteriorării grave a situației drepturilor omului. Totuși, creșterea tensiunilor sociale și o serie de infracțiuni de rezonanță au determinat autoritățile să își revizuiască abordarea.
Aspecte cheie și riscurile deciziei:
Focus pe infractori: Guvernul german subliniază că sarcina prioritară este trimiterea înapoi a infractorilor condamnați și a persoanelor care reprezintă o amenințare la adresa securității naționale.
Contact indirect: Deoarece Germania nu recunoaște oficial administrația de la Kabul, cursele speciale sunt organizate prin intermediul unor țări terțe (în special Qatar), fapt ce generează dezbateri privind statutul juridic al acestor acorduri de deportare.
Îngrijorarea organizațiilor civice: Disidenții subliniază că în Afganistan nu există garanții de securitate sau un proces echitabil, existând riscul ca foștii refugiati să devină ținte directe pentru regimul Taliban.
Contextul mai larg din UE
Pasul făcut de Berlin reflectă o tendință general-europeană de înspărire a legislației privind migrația și de căutare a modalităților de returnare a persoanelor cărora le-a fost respins azilul, chiar și în țări cu o situație politică instabilă.
Grupurile pentru drepturile omului îndeamnă guvernele din UE să evalueze cu atenție riscurile individuale pentru fiecare persoană, pentru a preveni încălcarea dreptului internațional și a principiului de nereturnare (non-refoulement).
