ONU a calificat atacurile rusești asupra infrastructurii energetice a Ucrainei drept crime de război

Atacurile deliberate ale Rusiei asupra infrastructurii energetice a Ucrainei constituie crime de război, iar privarea populației civile de servicii publice esențiale poate constitui o crimă împotriva umanității. Acestea sunt concluziile Comisiei Internaționale Independente de Anchetă a ONU privind încălcările din Ucraina, care a documentat consecințele bombardamentelor asupra a milioane de oameni, în special în iarna 2025–2026.

Informația a fost publicată pe 27 octombrie de G4Media, care citează Associated Press și raportul Comisiei prezentat Adunării Generale a ONU.

Milioane de ucraineni au rămas fără căldură și electricitate

Potrivit Comisiei, pe parcursul războiului la scară largă, frecvența, intensitatea și aria geografică a atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice au crescut. Forțele ruse au lansat valuri succesive de atacuri, folosind sute de drone și rachete, provocând distrugeri importante ale obiectivelor energetice.

Consecințele au fost deosebit de grave în iarna 2025–2026. La temperaturi de până la minus 21 de grade Celsius, milioane de ucraineni au rămas perioade îndelungate fără încălzire, electricitate, apă și gaze.

Întreruperea serviciilor de bază a afectat negativ sănătatea fizică și psihică a populației. Printre cele mai vulnerabile categorii s-au numărat persoanele în vârstă, persoanele cu dizabilități și familiile cu copii.

Comisia a documentat și efectele asupra educației: unele școli au rămas închise perioade îndelungate din cauza problemelor de încălzire, iar temperaturile scăzute din locuințe au favorizat apariția îmbolnăvirilor.

„A fost ca o tortură”: mărturiile ucrainenilor

Raportul include mărturii ale civililor care au trecut prin perioade îndelungate de frig, fără acces adecvat la serviciile publice esențiale.

Un locuitor al Kievului, în vârstă de 53 de ani, a povestit că îi era teamă să adoarmă noaptea, de frica faptului că s-ar putea să nu se mai trezească din cauza hipotermiei.

„Cel mai înfricoșător era să dormi și să nu te mai trezești. A fost ca o tortură să trăiești cu teama că voi muri de frig”, a declarat bărbatul.

O femeie din Kiev, în vârstă de 74 de ani, a descris condițiile în care a fost nevoită să trăiască în timpul întreruperii serviciilor esențiale: „Stăteam întinsă în frig, flămândă, fără medicamente, fără nimic”.

Aceste mărturii ilustrează consecințele umanitare ale distrugerii infrastructurii energetice, de care depinde accesul populației la căldură, apă, asistență medicală și alte servicii vitale.

Comisia identifică indicii ale unei politici deliberate a Rusiei

Potrivit concluziilor anchetatorilor, oficialii militari ruși care au ordonat atacurile erau conștienți de importanța instalațiilor de producere a energiei termice pentru aprovizionarea populației civile, în special în timpul iernii.

Comisia a concluzionat că atacurile documentate au fost deliberate și au făcut parte dintr-o politică de stat menită să priveze populația ucraineană de electricitate și de alte servicii esențiale, provocând suferințe grave.

Probele colectate au oferit temeiuri pentru calificarea acestor acțiuni drept crime de război, inclusiv atacuri intenționate împotriva obiectivelor civile, precum și drept crime împotriva umanității, sub forma altor acte inumane.

„Pe măsură ce se apropie sezonul rece, atacurile s-au intensificat din nou, ceea ce provoacă îngrijorări serioase cu privire la amenințările la adresa vieții și sănătății populației civile”, a declarat Erik Møse, președintele Comisiei.

Concluziile se bazează pe mărturiile a 255 de persoane din diferite regiuni ale Ucrainei, inclusiv Kiev, Harkiv, Herson, Odesa, Dnipro și Zaporijjea. Anchetatorii au analizat, de asemenea, documente furnizate de autorități, cadre medicale și organizații neguvernamentale.

Comisia a examinat și informații privind atacurile ucrainene asupra infrastructurii energetice din Rusia și din teritoriile ocupate ale Ucrainei. Totuși, nu a putut investiga în detaliu consecințele acestora din cauza lipsei accesului și a absenței răspunsurilor autorităților ruse la solicitările de informații.

ONU a documentat recrutarea cetățenilor străini în armata rusă

O secțiune separată a raportului este dedicată recrutării cetățenilor străini în armata rusă prin înșelăciune și constrângere.

Potrivit Comisiei, anchetatorii au identificat cazuri de recrutare a unor cetățeni din 29 de țări prin intermediul unor intermediari și agenții care se prezentau drept companii legale și care, conform concluziilor anchetei, acționau cu sprijinul autorităților ruse.

Potrivit raportului, potențialilor recruți li se promiteau locuri de muncă, însă, după sosirea în Rusia, aceștia erau constrânși să semneze contracte cu Ministerul rus al Apărării, redactate în limba rusă. Ulterior, oamenii erau trimiși pe frontul din Ucraina, inclusiv pentru îndeplinirea unor misiuni periculoase.

O parte dintre cei recrutați au murit sau au fost dați dispăruți, în timp ce alții s-au predat ori au fost capturați de militarii ucraineni.

Comisia a declarat că deține dovezi convingătoare privind traficul de persoane provenind din 29 de țări și a subliniat că această practică încalcă dreptul internațional în domeniul drepturilor omului.

În concluzie, anchetatorii au cerut încetarea atacurilor asupra populației civile și asupra obiectivelor indispensabile supraviețuirii acesteia, precum și eliberarea persoanelor despre care Comisia a constatat că au fost recrutate în armata rusă în urma unor acte de trafic de persoane.