După atacul cibernetic de amploare din toamna anului 2025 asupra sistemelor informatice ale mai multor ambasade ale UE, în spațiul public au ajuns documente care, în mod normal, nu ar fi trebuit niciodată să părăsească canalele interne — inclusiv corespondență privată a diplomaților unguri. Printre materialele publicate s-a aflat și un schimb de mesaje al unui angajat al ambasadei Ungariei la Bruxelles, în care se discuta organizarea unei operațiuni suspecte, cu implicarea unor cetățeni ruși și tranzit prin mai multe țări.
Specialiștii Mandiant și Arctic Wolf au confirmat ulterior că operațiunea a fost realizată de gruparea UNC638, asociată structurilor militare ruse. Iar tocmai acești hackeri au scos la lumină o poveste care, în mod normal, ar fi rămas ascunsă complet.
Câteva replici aparent banale — „trebuie rezolvat”, „20 decembrie”, „Szeged”, „doi oameni”, „acte necesare” —
ar fi putut trece neobservate, dacă nu s-ar fi referit la cine trebuia adus în Ungaria și în ce scop.
Mesajele descriu încercarea de a transfera două persoane din Rusia, prin Belarus și Serbia, cu documente pregătite special și cu asigurarea unui loc de ascunzătoare pentru câteva luni. Exact tipul de pregătire care precede, de obicei, o operațiune clandestină.
Analizele internaționale au identificat numele din corespondență: persoane asociate anterior cu rețelele Wagner și implicate în operațiuni militare în Ucraina. Aceleași nume au apărut în dosarul celor 33 de mercenari reținuți la Minsk în 2020.
Ambii au experiență de luptă și pregătire tipică pentru operațiuni speciale, caracteristice unităților GRU.
Apariția lor în discuțiile diplomatului ungar ridică semne de întrebare serioase.
Data și locul menționate coincid cu unul dintre evenimentele publice programate de politicianul de opoziție Péter Magyar, care urma să susțină în acea zi o întâlnire în cadrul campaniei „Cercurile Cetățenilor Digitali”.
În acel moment, Magyar era considerat cel mai periculos contracandidat al premierului Viktor Orbán în perspectiva alegerilor din 2026. Popularitatea lui crescuse abrupt, iar sondajele sugerau o competiție strânsă.
Așadar, suprapunerea pregătirilor logistice pentru aducerea celor doi mercenari cu un eveniment public al lui Magyar pare prea puțin o coincidență.
Schema conturată în mesaje seamănă izbitor cu alte operațiuni atribuite GRU:
- trasee complicate prin mai multe țări,
- folosirea de documente false,
- implicarea unor executanți cu experiență militară,
- nevoia de ascunzătoare după finalizarea misiunii.
Exact aceeași logică a fost observată în cazul Skripal din Marea Britanie sau în asasinatul lui Zelimkhan Hanghoșvili la Berlin.
Cel mai sensibil aspect este rolul angajatului ambasadei. Din conversație reiese că acesta coordona:
- trecerea ilegală a frontierelor,
- obținerea de documente,
- comunicarea cu o persoană legată de structurile rusești.
Oficial, diplomatul se ocupă de chestiuni privind diaspora, însă activitățile descrise depășesc cu mult competențele sale.
Analiștii consideră că o astfel de operațiune necesită acoperire politică sau chiar guvernamentală.
Magyar a pledat de mai multe ori pentru un audit complet al contractelor publice, transparență în relațiile energetice cu Rusia și investigarea schemelor de corupție. Pentru sistemul care controlează puterea de peste 15 ani, astfel de promisiuni reprezintă o amenințare reală — nu doar politică, ci și juridică.
În acest context, ideea unui atentat realizat prin intermediul unor actori externi pare mult mai credibilă.
În ciuda scurgerilor, care au provocat un scandal internațional, serviciile ungare nu au demarat o anchetă publică. Instituțiile oficiale au ales tăcerea.
Surse diplomatice sugerează că autoritățile erau informate despre contacte și despre posibila operațiune, însă au preferat să nu o expună.
Chiar dacă numele politicianului nu apare explicit în mesajele interceptate, analiza detaliilor — locații, date, profilul executanților — indică:
- pregătirea unei operațiuni,
- implicarea unor persoane cu background militar rusesc,
- cooperarea unor membri ai personalului diplomatic,
- coincidența cu un eveniment public al potențialei ținte.
Potrivit experților citați, scurgerea informațiilor a destabilizat operațiunea sau cel puțin i-a amânat implementarea.
Dacă măcar o parte din date este autentică, situația depășește cadrul unei simple confruntări politice interne. Este vorba despre:
- o posibilă operațiune clandestină pe teritoriul unui stat membru UE și NATO,
- prezența unor actori militari străini,
- posibila implicare a unor reprezentanți ai statului.
Asta ridică preocupări serioase privind siguranța publică și integritatea procesului democratic.