Pas istoric la Paris: Parlamentul Franței a abrogat în unanimitate „Codul Negru” din epoca colonialismului și sclaviei
29 mai 2026
⏱ Timp de citire: 3 minute
Joi, 28 mai 2026, Adunarea Națională (camera inferioară a parlamentului Franței) a adoptat o decizie istorică și profund emoționantă. Deputații au demonstrat o rară unitate politică, votând pentru eliminarea completă și oficială din legislația franceză a așa-numitului „Cod Negru” (Code Noir) — un edict regal din secolul al XVII-lea, care reglementa juridic sclavia în coloniile franceze.
Materialul este pregătit pe baza unei publicații a The Guardian.
Ce este Code Noir și de ce a existat până acum?
„Codul Negru” a fost semnat de regele Ludovic al XIV-lea în 1685 pentru administrarea sistemică a sclaviei. Documentul conținea 60 de articole care controlau total viața persoanelor înrobite, impuneau forțat religia și reglementau pedepse crude.
Omul ca marfă: Articolul 44 al Codului declara oficial sclavul drept „bun mobil” — un activ pe care stăpânul îl putea cumpăra, vinde, transmite prin moștenire, bate sau chiar ucide.
Paradox juridic: Franța a abolit definitiv și de facto sclavia în 1848. Totuși, în ciuda pierderii oricărei puteri juridice, textul edictului a rămas tehnic în arhivele legislației franceze, deoarece niciun parlament din ultimii 178 de ani nu a efectuat procedura oficială de abrogare.
Lacrimi în sală și unitate unică: cum a avut loc votul
Conștientizarea faptului că o lege care reducea oamenii la statut de proprietate făcea încă formal parte din patrimoniul juridic al republicii a șocat mulți politicieni contemporani. Proiectul de lege, înaintat de deputatul Max Mathiasin (reprezentant al Guadelupei), a fost susținut de toate fracțiunile — de la stânga la extrema dreaptă. Rezoluția a fost adoptată cu 254 de voturi „pentru” și 0 „împotrivă”.
Dezbaterile au fost însoțite de emoții puternice. Stévy Gustave, deputat din Martinica, ale cărui strămoși au trecut prin plantații, nu și-a putut reține lacrimile:
„Niciun vot nu poate repara de unul singur secole de destine frânte. Nu suntem descendenți ai sclavilor. Suntem descendenții unor ființe umane care s-au născut libere, dar au fost forțate la ce e mai rău — reduse la statutul de sclavi.”
Drumul spre reparații și rănile coloniale
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a susținut pe deplin inițiativa, declarând că tăcerea colectivă îndelungată privind existența acestui text „a devenit o formă de infracțiune”.
Problema compensațiilor: Abrogarea codului deschide calea juridică pentru discutarea unor posibile compensații pentru descendenții persoanelor înrobite. Macron a subliniat că statul „nu trebuie să evite problema reparațiilor”, dar a avertizat asupra unor promisiuni false, indicând complexitatea calculelor.
Revizuirea programelor școlare: Documentul adoptat obligă guvernul să pregătească un raport amplu privind impactul dreptului colonial asupra societății moderne și să extindă studierea istoriei comerțului cu sclavi în școli.
Inegalitate economică actuală: Teritoriile de peste mări ale Franței (Guadelupa, Martinica, Réunion, Guyana Franceză), care au devenit departamente în 1946, rămân cele mai sărace regiuni ale țării, cu un nivel al șomajului de două ori mai mare decât în Franța continentală. Pentru locuitorii acestor insule, abrogarea legii este un pas simbolic important, dar aceștia cer măsuri reale împotriva discriminării sistemice.
După votul din camera inferioară, documentul va fi transmis Senatului, unde se așteaptă de asemenea susținere unanimă.
