Președintele României a retrimis în Parlament legea privind împușcarea urșilor pentru reexaminare

Președintele României, Nicușor Dan, a retrimis vineri, 7 august, Parlamentului, pentru reexaminare, proiectul de lege care reglementează metodele de intervenție de urgență pentru prevenirea și combaterea atacurilor urșilor bruni asupra oamenilor și bunurilor acestora.

Informația este relatată de AGERPRES.

Șeful statului recunoaște necesitatea protejării populației, însă consideră că documentul, în forma actuală, nu oferă garanții suficiente pentru asigurarea simultană a protecției oamenilor și conservării speciei.

Președintele propune eliminarea cu prioritate a urșilor-problemă

În opinia lui Nicușor Dan, simpla stabilire a unui anumit număr de urși pentru fiecare fond cinegetic nu garantează o reducere reală a numărului de conflicte dintre animale și oameni.

Președintele propune ca, în cazul aplicării unor măsuri letale, prioritate să fie acordată urșilor pentru care există dovezi documentate privind un comportament agresiv sau periculos, precum și animalelor care pătrund în mod repetat în zonele locuite.

Înainte de luarea unei decizii, potrivit poziției sale, ar trebui evaluate și datele locale și posibilitatea aplicării unor metode non-letale.

Cotele nu trebuie transformate într-un plan obligatoriu

Separat, Nicușor Dan solicită revizuirea cotelor prevăzute de lege pentru anii 2026 și 2027.

Pentru anul 2026, documentul prevede un nivel al extragerii preventive de 859 de urși și un nivel de intervenție de 110 animale. Aceiași indicatori sunt propuși și pentru anul 2027.

Președintele consideră că aceeași cotă nu poate fi transferată automat de la un an la altul, deoarece efectivele și structura populației se modifică sub influența reproducerii, mortalității naturale, extragerii legale, braconajului și deplasării animalelor între teritorii.

El subliniază, de asemenea, că o cotă numerică nu trebuie considerată un obiectiv obligatoriu și nici transformată într-o formă de vânătoare de trofee.

Se propune crearea unui registru electronic unic

O altă propunere-cheie a președintelui vizează controlul asupra extragerilor efectuate efectiv.

Proiectul de lege prevede o cotă națională și distribuirea acesteia între 528 de fonduri cinegetice, însă, potrivit lui Nicușor Dan, nu stabilește un mecanism care să permită autorităților să vadă în timp real numărul animalelor deja extrase și cota disponibilă rămasă.

Președintele propune crearea unui registru electronic centralizat, în care fiecare caz de extragere a unui urs să fie înregistrat imediat.

Pentru fiecare animal ar urma să fie consemnate, printre altele:

• fondul cinegetic;
• data, ora și coordonatele;
• motivul extragerii;
• datele persoanelor responsabile;
• sexul și categoria de vârstă aproximative;
• materiale foto și video;
• o probă biologică.

Înregistrarea, potrivit propunerii președintelui, ar trebui efectuată înainte de deplasarea animalului de la locul extragerii.

Sistemul ar trebui, de asemenea, să blocheze automat orice extragere ulterioară după epuizarea cotei unui anumit fond cinegetic și să informeze autoritățile de control în acest sens.

Este pusă sub semnul întrebării regula privind femelele însoțite de pui

Nicușor Dan propune, de asemenea, modificarea prevederii referitoare la interdicția vânătorii femelelor care își însoțesc puii.

Președintele este de acord că aceste animale necesită o protecție specială, însă consideră că formularea actuală este dificil de aplicat în practică. Stabilirea vârstei exacte a unui pui de urs aflat în sălbăticie, susține el, este adesea imposibilă doar pe baza aspectului exterior.

Dimensiunile și caracteristicile fizice ale animalelor pot varia semnificativ în funcție de sex, alimentație, anotimp și condițiile de habitat. Stabilirea mai exactă a vârstei necesită metode suplimentare – măsurători, examinări dentare sau analize de laborator – care nu pot fi efectuate direct în momentul luării deciziei privind împușcarea animalului.

Parlamentul trebuie să reexamineze proiectul de lege

Președintele subliniază că scopul solicitărilor sale nu este anularea mecanismelor de intervenție în cazul urșilor periculoși, ci crearea unui sistem care să permită protejarea simultană a oamenilor, controlul utilizării cotelor și asigurarea conservării corespunzătoare a populației de urs brun.

Acum, Parlamentul trebuie să reexamineze proiectul de lege, ținând cont de observațiile șefului statului.