România și Italia au unit 16 țări din UE în jurul viitorului buget: care sunt cele patru cerințe ale liderilor

Președintele României, Nicușor Dan, și șefa guvernului italian, Giorgia Meloni, au reunit liderii grupului „Prietenii coeziunii” înaintea reuniunii Consiliului European, care are loc în perioada 15–16 octombrie 2026. Principalul subiect al discuțiilor este viitorul buget multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034.

Potrivit publicației economedia.ro.

Participanții la întâlnire urmăresc să stabilească o poziție comună înainte de începerea etapei decisive a negocierilor bugetare. Potrivit lui Nicușor Dan, țările intenționează să acționeze coordonat, astfel încât cerințele lor să fie luate în considerare la elaborarea acordului financiar final al UE.

Cele patru priorități ale viitorului buget al Uniunii Europene

Grupul „Prietenii coeziunii” a identificat patru cerințe principale pentru viitorul cadru financiar multianual.

1. Finanțare suficientă pentru obiectivele comune ale UE. Țările insistă ca bugetul să asigure resursele necesare pentru realizarea priorităților europene comune, fără a limita finanțarea doar la anumite domenii.

2. Protejarea finanțării dezvoltării regionale și a agriculturii. Liderii solicită menținerea unui nivel adecvat de sprijin pentru politica de coeziune și politica agricolă comună. O chestiune importantă o reprezintă nu doar volumul fondurilor, ci și regulile de utilizare a acestora.

3. Contribuții echitabile din partea statelor membre. Participanții la grup susțin o repartizare a obligațiilor financiare care să asigure o abordare echitabilă a contribuțiilor statelor la bugetul comun.

4. Eliminarea rabaturilor bugetare. O altă cerință vizează renunțarea la mecanismele de compensare a unei părți din contribuțiile bugetare ale anumitor state. Această chestiune rămâne unul dintre punctele poziției comune a grupului.

Nicușor Dan a subliniat că membrii grupului vor continua să lucreze împreună pentru ca aceste patru priorități să fie incluse în acordul final privind bugetul UE.

De ce insistă România asupra protejării fondurilor pentru regiuni

Pentru București, negocierile au o importanță deosebită, având în vedere rolul finanțării europene în dezvoltarea infrastructurii, sprijinirea comunităților locale și modernizarea agriculturii.

Încă din iunie 2026, Nicușor Dan anunța că România coordonează grupul „Prietenii coeziunii”, din care fac parte 16 state membre ale UE. Acestea sunt unite de dorința de a menține finanțarea dezvoltării regionale și a sectorului agricol după anul 2027.

La 9 octombrie, Administrația Prezidențială a României a confirmat că țara va susține un buget european care să garanteze continuarea finanțării acestor domenii. Poziția a fost discutată în cadrul unei reuniuni de lucru la București, înaintea reuniunii Consiliului European.

Ce înseamnă politica de coeziune pentru țările UE

Politica de coeziune este unul dintre principalele instrumente pentru reducerea diferențelor economice și sociale dintre regiunile Uniunii Europene. Datorită finanțării aferente, statele și autoritățile locale pot implementa proiecte de infrastructură și pot investi în dezvoltarea teritoriilor.

La rândul său, politica agricolă comună asigură sprijin pentru fermieri, producția agricolă și comunitățile rurale.

Modificarea priorităților financiare sau a regulilor de repartizare a fondurilor poate influența capacitatea statelor membre de a atrage resurse europene pentru dezvoltarea acestor sectoare. Tocmai de aceea, participanții la grup insistă asupra menținerii atât a finanțării, cât și a condițiilor favorabile pentru implementarea programelor respective.

Negocierile vor determina posibilitățile financiare ale UE până în 2034

Cadrul financiar multianual pentru perioada 2028–2034 va stabili volumul total al resurselor Uniunii Europene, domeniile în care acestea vor fi repartizate și regulile pe baza cărora țările vor putea obține și utiliza fondurile.

Poziția grupului „Prietenii coeziunii” reflectă dorința unei părți a statelor membre de a împiedica diminuarea sprijinului acordat regiunilor și agriculturii în timpul negocierilor privind viitorul buget.

Totuși, cele patru cerințe ale grupului reprezintă poziția participanților la negocieri, nu prevederi deja aprobate ale bugetului. Rezultatul final va depinde de acordurile ulterioare dintre statele membre și instituțiile UE.

Sursa: Economedia, articol de Carmen Radu, 15 octombrie 2026.