România și Serbia își consolidează cooperarea pe fondul nivelului scăzut al Dunării

România și Serbia au convenit să intensifice schimbul de informații privind nivelul și debitul Dunării, pe fondul nivelului scăzut al apei din fluviu. Anunțul a fost făcut în urma întâlnirii de la Timișoara dintre ministrul interimar al Transporturilor și Infrastructurii din România, Radu Miruță, și ministrul Construcțiilor, Transporturilor și Infrastructurii din Serbia, Aleksandra Sofronijević.

Informația este relatată de AGERPRES.

Cele două părți au convenit să mențină un mecanism de consultare privind modificările debitului fluviului și impactul acestora asupra navigației, economiei și infrastructurii energetice din cele două țări.

O atenție specială pentru proiectul hidroenergetic Jerdap 3

În cadrul negocierilor a fost discutat și proiectul Jerdap 3 („Porțile de Fier III”). Partea română a confirmat că îl evaluează din perspectiva securității regionale și a diversificării energetice.

În același timp, Bucureștiul insistă asupra unei analize complexe a impactului potențial al proiectului asupra producției de energie electrică, navigației, mediului și funcționării infrastructurii hidroenergetice existente.

În acest scop, la 16 iulie 2026, România și Serbia au semnat un memorandum de înțelegere menit să faciliteze schimbul de informații privind Jerdap 3.

România și Serbia vor dezvolta conexiunile de transport

Agenda întâlnirii a inclus nouă puncte referitoare la dezvoltarea transportului rutier, feroviar, fluvial și aerian dintre cele două țări.

Unul dintre proiectele-cheie rămâne autostrada Timișoara — Moravița și viitoarea sa conexiune cu drumul de mare viteză Belgrad — Vatin. România și-a confirmat disponibilitatea de a continua cooperarea tehnică cu Serbia pentru realizarea proiectului.

Partea română a traseului va avea aproximativ 73 de kilometri și va fi împărțită în trei loturi. Pentru primul lot, Remetea Mare — Jebel, au fost depuse nouă oferte, care au fost deja evaluate. Pentru tronsonul Jebel — Moravița, procedura de desemnare a câștigătorului a fost finalizată.

Se planifică modernizarea căii ferate dintre Timișoara și Belgrad

O altă prioritate este dezvoltarea conexiunii feroviare Timișoara — Belgrad, care face parte din coridorul european de transport Rin — Dunăre și din rețeaua TEN-T.

Proiectul de modernizare a tronsonului Timișoara Nord — Stația Moravița — frontiera cu Serbia prevede reabilitarea infrastructurii feroviare, a stațiilor și trecerilor la nivel, precum și creșterea vitezei de circulație a trenurilor.

Valoarea totală a investiției este estimată la peste 2 miliarde de lei fără TVA.

Cele două părți au discutat, de asemenea, posibilitatea reluării transportului feroviar de pasageri pe ruta Timișoara — Moravița — Vârșeț. Se estimează că acest lucru va contribui la mobilitatea cetățenilor, turism și dezvoltarea comerțului transfrontalier.

Bucureștiul vrea să îmbunătățească navigația pe Dunăre și Bega

O secțiune distinctă a negocierilor a vizat siguranța navigației pe sectorul comun al Dunării. România a propus crearea unui sistem integrat de semnalizare navigațională și schimb de date pentru actualizarea hărților electronice.

De asemenea, se intenționează reluarea activității grupurilor tehnice cu participarea experților hidrologici din cele două țări.

Radu Miruță și-a exprimat sprijinul pentru continuarea dialogului privind reluarea navigației comerciale pe canalul Bega. Potrivit acestuia, dezvoltarea rutei Bega — Tisa — Dunăre ar putea consolida conexiunile regionale și comerțul transfrontalier.

România și Serbia au convenit să mențină o coordonare strânsă în ceea ce privește siguranța navigației și să lucreze la proiecte comune cu ajutorul finanțării europene.

România se pregătește pentru EXPO 2027 de la Belgrad

În cadrul întâlnirii a fost discutată și EXPO 2027 de la Belgrad. Partea română a subliniat necesitatea creării unor opțiuni suplimentare de transport între Timișoara și Belgrad, pentru a facilita deplasarea vizitatorilor români la expoziția internațională.

În prezent, între cele două orașe circulă deja autobuze directe operate de companii private.

În domeniul aviației civile, cele două țări continuă cooperarea în cadrul Spațiului Aerian European Comun. Între București și Belgrad sunt operate zboruri regulate de pasageri, inclusiv de companiile Air Serbia și TAROM, în regim de code-share.

Astfel, România și Serbia intenționează să consolideze simultan cooperarea fluvială, rutieră, feroviară și aeriană, precum și să își coordoneze acțiunile în fața uneia dintre principalele provocări pentru regiune — nivelul scăzut al Dunării.