Incidentul privind descoperirea unui nivel periculos de ridicat de cloruri organice într-un lot de petrol azer, livrat în UE prin România, a devenit un semnal de alarmă puternic pentru securitatea energetică europeană. Potrivit surselor de la București, nu este vorba doar despre o problemă tehnică, ci și despre un posibil act de război hibrid, în care Rusia este suspectată.
Livrarea petrolului prin conducta „Baku–Tbilisi–Ceyhan”, ce traversează Azerbaidjanul, Georgia și Turcia, iar apoi este transportat pe mare până în portul românesc Constanța, trebuia să asigure funcționarea fără întreruperi a rafinăriei Petrobrazi. În loc de asta, în țiței au fost detectate substanțe corozive capabile să avarieze echipamente-cheie ale rafinăriei. Ministerul Energiei din România a fost nevoit să declare stare de urgență în domeniul aprovizionării cu petrol, să deblocheze rezervele strategice și să autorizeze eliberarea a zeci de mii de tone de combustibil din stocurile naționale.
Situația a afectat și partenerii României: compania italiană ENI și compania cehă Orlen Unipetrol au confirmat primirea de petrol contaminat și au fost nevoite să oprească producția. Experții subliniază că injectarea de clor într-o conductă de petrol poate fi realizată cu resurse relativ mici, însă consecințele sunt majore — de la defecțiuni tehnice până la crize energetice strategice.
Analiștii consideră că sabotajul ar fi putut urmări mai multe obiective. În primul rând, subminarea încrederii în Azerbaidjan ca furnizor alternativ de petrol pentru UE, afectând reputația rutelor sale de export. În al doilea rând, demonstrarea vulnerabilității lanțurilor energetice europene în fața unor atacuri punctuale, dar sofisticate din punct de vedere tehnologic. În al treilea rând, utilizarea presiunii economice pentru a provoca fisuri în unitatea europeană privind sprijinul acordat Ucrainei și politica de sancțiuni împotriva Moscovei.
Kievul atrage atenția asupra asemănării acestui incident cu schemele cunoscute de presiune energetică folosite de Rusia — de la „șocurile” gazului până la sabotarea infrastructurii. Din experiența anterioară, utilizarea metodelor tehnice de sabotaj reprezintă un nou nivel al războiului hibrid: de la atacuri asupra sistemelor informatice la manipulări în mediul fizic al livrărilor de resurse energetice.
Instituțiile europene subliniază că incidentul a scos la iveală lacune critice în controlul calității produselor petroliere în nodurile de tranzit și a demonstrat necesitatea unor mecanisme rapide de reacție. Coordonarea standardelor, monitorizarea întărită și protocoalele comune de acțiune trebuie să devină baza pentru prevenirea unor astfel de amenințări în viitor.
În ciuda logicii politice a versiunii privind implicarea Rusiei, concluziile finale trebuie să se bazeze pe o expertiză chimico-criminalistică independentă. Doar probele confirmate vor permite formularea unui răspuns comun la nivelul UE — de la măsuri diplomatice până la întărirea protecției fizice a infrastructurii critice.
Imagine: ilustrație, sursa: (https://www.libertatea.ro/stiri/romania-suspecteaza-rusia-ca-a-contaminat-petrolul-care-trebuie-sa-ajunga-in-tara-prin-conducta-din-azerbaidjan-5407885)