Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a afirmat, vineri, că nu se „hazardează” să avanseze un termen pentru aderarea totală a României la Schengen și recunoaște că intrarea parțială „nu este un triumf senzaţional”, dar subliniacă că țara noastră are acum acum „statut de ţară membră” și că o călătorie pe mare este privită acum ca una în interiorul ţării, iar portul Constanţa devine “mult mai atractiv”.
- “(Sea Schengen – n.r.) înseamnă ce înseamnă şi aer, şi anume că o călătorie pe mare din România într-unul dintre statele membre ale Uniunii Europene şi spaţiul Schengen este privită ca o călătorie în interiorul ţării, de la un port la altul naţional”, a spus Predoiu la DC News TV.
În context, ministrul a explicat că nu se elimină controalele, dar se simplifică.
- “Se simplifică aceste controale. Asta nu înseamnă că nu sunt în continuare controale vamale sau controale fiscale şi aşa mai departe. Dar e un avantaj pentru că într-adevăr Portul Constanţa, cum a subliniat şi primul-ministru, devine în momentul ăsta mult mai atractiv. E vorba şi de contextul cu războiul din Ucraina”, a arătat ministrul de Interne.
Cătălin Predoiu a punctat că România are acum statut de ţară membră Schengen.
- “Suntem statut de ţară membră Schengen. (…) Votăm în problemele Schengen, ne spunem părerea acolo, avem ştampila Schengen, trebuie să schimbăm toate ştampilele la frontieră, vor fi un anumit tip de ştampile, avem ştampilele Schengen. O să spuneţi că nu înseamnă nimic. (…) Înseamnă, pentru că din acest statut nu te mai poate scoate nimeni decât dacă vrei tu. Dacă îţi faci treaba şi performezi, nimeni nu mai poate în acest moment să spună: nu mai eşti membru în Schengen, ceea ce e important, e important ca profil de ţară, e important că s-a marcat un pas înainte. (…) Deci simplul fapt că am trecut de la un statut la altul, cred că, din punct de vedere politic, acest lucru este cel mai relevant. Cum din punct de vedere practic, eu sunt de acord, nu este un triumf senzaţional, nici nu am luat lucrurile în acest fel, nici nu doresc să le prezint în acest fel, nu am văzut acest dosar decât ca pe o sarcină de serviciu, aşa o văd şi acum, în continuare, pentru că ea continuă. Nu doresc să o instrumentalizez politic în niciun fel, nici în plan personal, nici în plan, eu ştiu, instituţional, ci pur şi simplu ceea ce îmi doresc în acest moment, dincolo de continuarea cu succes a operaţiunii, ceea ce îmi doresc este să înţelegem corect şi deplin acest subiect”, a adăugat ministrul.
Întrebat cum şi-a modificat Austria punctul de vedere, Cătălin Predoiu a explicat că în acest punct s-a ajuns treptat, subliniind, totodată, că Austria nu este o ţară care să fie presată, ci e o ţară care poate fi convinsă cu argumente.
- “Un moment important a fost într-adevăr la Brdo, se cheamă localitatea de lângă Ljubljana, din Slovenia, unde am avut două bilaterale, una cu ministrul bulgar şi una cu ministrul Karner, cu ministrul Kalin Stoianov din Bulgaria şi ministrul Gerhard Karner din Austria şi apoi am avut o trilaterală, în care, din nou, Austria şi-a explicat poziţia şi pentru prima dată oficial a spus da, suntem deschişi pentru ceea ce se cheamă Air-Schengen. Nota bene: noi niciodată n-am renunţat la a discuta toate cele trei frontiere, dar ne-am adaptat la situaţia din teren. Şi acolo a fost, într-adevăr, un moment destul de tensionat care a fost depăşit la un moment dat şi noi am propus imediat şi introducerea în discuţie şi a frontierei maritime. Nu s-a dat un răspuns pe loc, dar s-a declarat că e deschisă partea austriacă, pentru a discuta acest subiect, sub rezerva unor verificări tehnice. Însă trebuie să spun că ăsta e adevărul istoric până la urmă, ministrul Karner a fost foarte ferm atunci, a spus: nu, nu am mandat şi în acest an nu vom avea mandat pentru frontiera terestră. Era categoric că nu se poate atinge acest obiectiv acum, dar noi am pus problema unei garanţii de a discuta în 2024 şi de a evalua serios această situaţie”, a precizat ministrul de Interne.
Predoiu, despre un eventual termen de aderare la Schengen cu frontiera terestră
Întrebat dacă ar trebui ca românii să aştepte în 2024 aderarea şi cu frontiera terestră la Schengen, Predoiu a spus că nu se hazardează să avanseze o dată.
РЕКЛАМА
- “Eu nu mă hazardez să avansez o dată, nu mă hazardez să avansez un rezultat nici pentru rezultatul ăsta realizat în urmă cu câteva zile. (…) Este un dosar care ţine de extrem de mulţi factori care nu sunt în puterea ta. (…) Adică ţine de faptul că fiecare ţară are propriile interese pe care le va evalua foarte serios, ţine de un context migrator care poate evolua, ţine, din păcate, şi de contexte de securitate. Vedem ce se întâmplă în regiune, ce se întâmplă (…) în Orient. Vedem provocările pe terorism care apar. (…) Ce este automat este discuţia în sine (…). Deci, în mod serios, statele trebuie să se aşeze şi Comisia Europeană trebuie să se aşeze în 2024 la masă, să discute despre intrarea noastră pe frontiera terestră. Trebuie să facem această discuţie”, a adăugat Cătălin Predoiu.
O aderare posibilă la Schgengen cu frontiera terestră, în 2025
În acest moment, cel mai probabil, o decizie se va lua la finalul acestui an, iar integrarea efectivă ar putea fi în 2025.
Acest lucru se datorează contextului electoral european al acestui an și faptului că în Austria au loc alegeri interne în toamnă, fiind puțin probabil ca poziția Vienei să se schimbe până atunci.
De altfel, premierul Marcel Ciolacu și-a lăsat o marjă de manevră, evitând avansarea unui termen concret. În prima ședință de guvern din acest an, șeful Guvernului și-a exprimat speranța ca până la finalul lui 2024 „să încheiem definitiv acest proces”.
РЕКЛАМА
Varianta 2025 a fost invocată și de europarlamentarii Victor Negrescu (PSD) și Eugen Tomac (PMP) în cadrul unei dezbateri HotNews.ro.
„Sperăm ca data aceasta să fie certă, să se întâmple undeva în toamna anului viitor, dacă nu cel târziu la începutul anului 2025”, a declarat Victor Negrescu.
„Am zis de 2025 tocmai pentru că îmi dau seama că pe măsură ce vom intra în logica electorală pentru următoarele alegeri europarlamentare, în multe țări pot apărea surprize”, a declarat și Eugen Tomac.
„Mai e cale lungă până la integrarea deplină în Schengen a României și Bulgariei”, a scris, pe X, cancelarul Austriei Karl Nehammer, pe 31 decembrie.
РЕКЛАМА
Suma uriașă pe care economia României o pierde anual
Consecințele neaderării terestre la spațiu Schengen este semnificativă din punct de vedere economic. Fostul ministru al Economiei, Florin Spătaru, estima că România pierde anual 10 miliarde de euro lăsată fiind la granița spațiului de liberă circulație.
Râmânerea la granița terestră a Schengen înseamnă probleme și pentru transportatori și pentru mediu, fapt reflectat și în rezoluția Parlamentului European, adoptată vara anului trecut.
Ce se spune în document:
- Dacă timpul de așteptare pentru camioanele care traversează frontierele dintre statele membre ale spațiului Schengen a fost cuprins între 10 și 30 de minute în 2021, în cazul multora dintre treceri nefiind raportată nicio întârziere, pentru țările care nu fac parte din spațiul Schengen întârzierile la punctele de trecere a frontierei pot fi de câteva ore sau chiar zile.
- În 2022, cozile create de camioanele în așteptare erau de peste 25 km la frontierele vestice ale României. Aceste cozi lungi create la vamă, care echivalează cu un timp de așteptare de mai multe zile, au un efect extrem de negativ asupra condițiilor de muncă ale șoferilor de camioane și asupra mediului.
- Nivelul ridicat de poluare cauzat de miile de vehicule care stau la coadă zilnic, așteptând mai multe ore sau chiar zile pentru a trece frontierele dintre Ungaria și România, România și Bulgaria și Bulgaria și Grecia reprezintă, de asemenea, o amenințare la adresa mediului, precum și a sănătății conducătorilor auto, a lucrătorilor vamali și a persoanelor care locuiesc în zonele de trecere a frontierelor.
- Informațiile bazate pe dovezi au evidențiat faptul că 46.000 de tone de CO2 sunt emise anual din cauza deciziei de a nu elimina controalele la frontierele interne pentru România și Bulgaria.
Pierderi uriașe și pentru transportatori
Industria transporturilor rutiere are pierderi de 2,41 miliarde euro cauzate de neaderarea României la Schengen, a susținut, într-un comunicat anul trecut, Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România.
Calculele transportatorilor:
- Pierderi directe – timp pierdut în punctele de trecere a frontierei cu Ungaria și Bulgaria
- În 2022, prin cele 18 puncte de trecere a frontierei cu Ungaria și Bulgaria au fost înregistrate 3,9 milioane de treceri ale camioanelor de marfă, intrări/ieșiri România (exclusiv tranzit)
- Timpii de așteptare la punctele de trecere a frontierei cu Bulgaria și Ungaria variază între minim 30 minute și 72 ore, având o medie de 6 ore/trecere. Astfel, camioanele de marfă staționează forțat 23,5 milioane ore/an. Timpul înseamnă bani
- Pierderile directe ale transportatorilor rutieri români cauzate de neaderarea României la Schengen se ridică la 2,41 miliarde Euro, reprezentând pierderile potențiale de venituri și costurile actuale ale transportatorilor. Pentru piața transporturilor rutiere de marfă, aceste pierderi de venituri reprezintă aprox. 15% din valoarea actuală de 15,2 miliarde Euro. Implicit, statul pierde 15% mai multe taxe pe care le-ar plăti transportatorii.