În ciuda interdicțiilor formale, propaganda rusă continuă să circule nestingherită pe teritoriul Uniunii Europene. Site-urile media sancționate, inclusiv Russia Today și Sputnik, rămân accesibile în majoritatea țărilor membre. Acestea sunt concluziile unui raport recent al Institutului pentru Dialog Strategic (ISD), care evidențiază lacune grave în mecanismele europene de control digital.
Au trecut trei ani de la impunerea sancțiunilor, dar în 76% dintre cazurile testate, accesul la domeniile blocate a fost posibil. Nu este vorba doar de o slăbiciune tehnică, ci de o vulnerabilitate strategică ce transformă sancțiunile într-o simplă formalitate și lasă calea deschisă pentru agresiunea informațională.
O mașină de dezinformare care se adaptează rapid
Aparatul de propagandă rus nu stă pe loc. În lipsa canalelor directe, folosește metode alternative: noi domenii, site-uri oglindă, traducerea conținutului în alte limbi și promovarea prin algoritmii rețelelor sociale. Furnizorii de internet nu pot bloca eficient aceste surse dacă nu dispun de o listă completă a domeniilor afiliate presei sancționate. Iar Comisia Europeană, care ar trebui să coordoneze procesul, nu a reușit nici până acum să asigure un cadru sistematic de control.
ISD critică lipsa unor instrucțiuni clare din partea Bruxellesului. Fără o listă completă de domenii, responsabilitatea devine diluată, iar guvernele naționale și furnizorii privați acționează orbește. Cazul Slovaciei este emblematic — nicio platformă nu a fost blocată. Iar orientarea pro-Kremlin a premierului Robert Fico accentuează această vulnerabilitate.
Reacții și diferențe între state
În Polonia, situația este ceva mai bună, dar departe de a fi ideală. Franța și Germania se descurcă relativ bine, însă chiar și acolo unele surse pro-ruse adună sute de mii de vizualizări lunar — mai ales în rândul diasporei rusofone.
Răspândirea narativelor proruse nu este doar un zgomot mediatic. Este o formă de agresiune hibridă menită să submineze unitatea UE, să discrediteze sprijinul pentru Ucraina și să adâncească fracturile interne din societățile europene. De aceea, lupta contra dezinformării nu trebuie privită ca un detaliu birocratic, ci ca o componentă esențială a securității naționale și colective.
Responsabilitate împărțită și rolul platformelor
Combaterea propagandei trebuie să devină o responsabilitate comună: a statelor membre, a Comisiei Europene, a societății civile și a companiilor tehnologice. Platforme precum TikTok, X sau Meta nu mai pot invoca „neutralitatea tehnologică” — tăcerea lor echivalează cu complicitatea. Fără reguli clare și sancțiuni aplicabile pentru lipsa de moderare a conținutului fals, aceste platforme vor continua să servească drept canal de răspândire a propagandei.
Ce ar trebui să facă Europa
UE trebuie să-și consolideze eforturile. Printre pașii esențiali:
-
crearea unei baze comune cu toate domeniile sancționate,
-
monitorizare centralizată,
-
penalități pentru nerespectarea blocajelor,
-
sprijinirea centrelor independente de cercetare.
Inițiativele civice, jurnaliștii independenți și analiștii sunt în prima linie a apărării adevărului. Fără resurse și sprijin, sancțiunile rămân doar declarații frumoase, dar inutile.
Un front deschis împotriva democrației
Dezinformarea rusă nu lovește doar în Ucraina. Ea sapă la temelia democrației europene: subminează libertatea de exprimare, distorsionează realitatea și erodează încrederea în instituții. Atât timp cât accesul liber la resursele Kremlinului rămâne o normă, Europa pierde o bătălie esențială — una în care armele nu sunt tancurile, ci cuvintele.
UE trebuie să înțeleagă: igiena informațională nu înseamnă cenzură, ci protecție a libertăților fundamentale.