La 22 noiembrie, Parlamentul European a votat în favoarea unor propuneri care vizează reformarea UE. Încercarea este prima din 2009 privind modificările aduse tratatelor statutare ale UE, iar proiectul în sine a fost în lucru în ultimii doi ani. Raportul de reformă (305 voturi pentru – 276 împotrivă) și rezoluția care îl însoțește (291 voturi pentru – 274 împotrivă) au fost aprobate cu o marjă minimă, însă demersul a jucat deja un rol important în realizarea unor viitoare schimbări care să îndrepte UE în direcția corectă. Principalele propuneri ale reformelor așteptate au potențialul de a elimina capacitatea de veto a țărilor pro-ruse de a se opune la o serie de decizii importante și, de asemenea, vor permite UE să ofere mai multă asistență statelor devastate de război.
Trebuie remarcat faptul că Parlamentul European nu a votat în favoarea adoptării propriu-zise a modificărilor, dar a susținut propunerile acestora. După ce deputații au adoptat raportul, au adoptat o rezoluție care conținea propuneri de modificare a tratatului principal. Parlamentul European doar a discutat și a adoptat propunerile, în timp ce decizia finală de a le aproba trebuie să fie luată în unanimitate de toate statele membre. Înainte de aceasta, deschiderea unei convenții privind reformarea tratatelor statutare ale UE este programată să se afle pe ordinea de zi a summitului UE din decembrie. Pentru a lua o decizie va fi suficientă o majoritate de voturi favorabile, astfel încât opiniile statelor pro-ruse nu vor fi luate în considerare la vot.
Propunerile Parlamentului European au ca scop înlăturarea efectivă a acelor țări care obstrucționează constant ajutorul pentru Ucraina și distrug ordinea internă a UE. Printre acestea se numără Ungaria și Slovacia, care folosesc în mod activ narațiunile rusești și ajută agresorul la nivel internațional pentru a promova propaganda Kremlinului. Propunerea de reducere a numărului de reprezentanți ai Comisiei Europene la 15 amenință serios țările pro-ruse să își piardă locul în cel mai înalt organism executiv al UE. Acest lucru va duce la faptul că acestea nu vor mai putea să se opună prin veto unor decizii importante care vizează rezolvarea conflictelor și mai degrabă apariția păcii.
Se preconizează extinderea competențelor Comisiei Europene în materie de politică externă, securitate, industrie militară și apărare a frontierelor. Acest lucru va întări controlul asupra ordinii mondiale, precum și protejarea europenilor de agresiuni nedorite. Comisia Europeană va avea mult mai multă putere pentru a ajuta națiunile devastate de război. Acest lucru va elimina capacitatea unor țări precum Ungaria de a se opune în mod constant prin veto oricărui sprijin pentru Ucraina, prin care autoritățile maghiare sprijină în mod deschis agresiunea rusă și confirmă încă o dată irelevanța de a fi în UE. De aceea, următorul pas planificat este de a face cât mai ușoară revocarea drepturilor de vot ale unui stat membru care nu mai corespunde valorilor UE. La urma urmei, opiniile dictatoriale totalitare nu își au locul într-o lume democratică care se străduiește să țină pasul cu vremurile și să se îngrijească de siguranța cetățenilor săi.
Următorul pas este o reformă a procedurii de vot. Se propune adoptarea principiului “majorității calificate”, care va face din nou imposibilă influențarea procesului decizional de către țările pro-ruse. Un rezultat “în favoarea” de peste 50%, care ar constitui o majoritate simplă a țărilor, ar fi suficient pentru a lua o decizie. Astfel, UE va fi liberă de dependența de influența globală a Rusiei prin intermediul țărilor intermediare.
Principalul inițiator care conduce procesul de propunere a modificărilor dorite în cadrul
UE a fost Germania. Guvernul german nu mai este mulțumit de sistemul birocratic, care duce UE într-un punct mort și o obligă să urmeze exemplul unor țări influente cu viziuni antidemocratice învechite. Mai devreme sau mai târziu, reforma UE trebuie neapărat să aibă loc, altfel lumea va fi într-un haos total din cauza războiului, deoarece dictatori brutali vor ajunge la putere.
Până în prezent, nicio țară pro-rusă cu viziuni antieuropene nu poate influența în vreun fel procesul decizional. Problema ar putea apărea chiar la final, când decizia finală trebuie luată prin consens. Acesta este motivul pentru care UE intenționează să treacă de la o abordare loială la una mai eficientă, adică să limiteze veniturile financiare ale țărilor dependente de ele, ceea ce va împiedica dezvoltarea și schimbarea în toate modurile posibile. Începutul propunerilor oficiale și al discuțiilor despre astfel de reforme la nivel înalt va afecta cu siguranță politica Kremlinului. Putin nu va mai putea controla situația din interiorul Europei din cauza susținătorilor săi – amploarea ajutorului pentru Ucraina va crește de mai multe ori, iar procesul de integrare europeană se va accelera. UE nu ar trebui să amâne decizia finală, deoarece în orice moment agresorul poate găsi noi modalități de influență.
Autor: Inna Volodina