Protestatarii din Israel au blocat marți autostrăzi importante și s-au ciocnit cu poliția într-o nouă serie de manifestații pe scară largă împotriva controversatei reforme judiciare promovate de guvernul lui Benjamin Netanyahu, care acum a ajuns în parlament, relatează sursa.
Mulțimi de manifestanți care purtau steagul țării au oprit traficul în intersecții importante și pe autostrăzi naționale, unii așezându-se pe asfalt în fața mașinilor.
În Tel Aviv, hubul financiar al țării, autoritățile au desfășurat poliția ecvestră pentru a sparge demonstrațiile.
În Ierusalim polițiștii au folosit un tun cu apă pentru a-i dispersa pe unii dintre manifestanți, în timp ce alții au fost luați pe sus cu forța.
Poliția a anunțat că cel puțin 42 de persoane au fost arestate în contextul în care este așteptat ca protestele să se intensifice pe parcursul zilei de marți.
De ce vrea guvernul israelian să modifice modul în care funcționează sistemul judiciar
Insistența coaliției religios-naționaliste a lui Netanyahu de a schimba din temelii sistemul judiciar pentru a-l aduce sub controlul ramurii executive a declanșat proteste fără precedent în Israel și a provocat îngrijorări în rândul partenerilor occidentali privind o involuție a democrației israeliene.
Proiectul legislativ va avea nevoie de 3 runde de vot pentru a deveni lege, primul dintre acestea având loc luni noaptea în strigătele de „rușine” ale legiuitorilor opoziției. Protestatari care au reușit să intre în Knesset, parlamentul unicameral al Israelului, au fost evacuați înaintea votului.
Dacă va fi adoptat, proiectul va limita drastic puterile Curții Supreme de a anula deciziile luate de guvern, miniștri și oficialii aleși. Criticii afirmă că el elimină practic controlul judiciar asupra puterii executive, punând în pericol democrația și permițând înflorirea corupției.
Însă partidele ultrareligioase și naționaliste din guvernul lui Netanyahu, cel mai de dreapta din istoria țării, susțin că modificările sunt necesare pentru a ține sub control puterea judecătorească, pe care o acuză de activism judiciar în favoarea politicilor de stânga.
După luni de proteste de anvergură, Netanyahu a anunțat la sfârșitul lunii iunie că va renunța la cea mai controversată propunere din pachetul legislativ, cea care ar permite parlamentului să respingă deciziile Curții Supreme printr-un vot cu majoritate simplă.
În Israel Curtea Supremă are atribuții care în alte țări sunt împărțite între două instanțe, fiind totodată cea mai înaltă curte de apel din țară, cât și cea care judecă plângerile împotriva guvernului – echivalentul unei curți constituționale în condițiile în care statul israelian nu are o constituție scrisă.
De ce protestează în continuare israelienii, în pofida asigurărilor date de Benjamin Netanyahu
Curtea Supremă joacă un rol esențial în ținerea sub control a puterii exercitată de coaliția de guvernare întrucât parlamentul israelian nu are o a doua cameră superioară care să poată revizui sau bloca acte legislative iar președintele țării nu are drept de veto asupra legilor adoptate.
Însă comisia parlamentară responsabilă de revizuirea proiectelor legislative a aprobat săptămâna trecută o variantă a legii care ar împiedică instanțele israeliene să judece deciziile luate de oficialii aleși pentru a vedea dacă acestea au fost luate în concordanță cu principiul „caracterului rezonabil”.
Unii membri ai partidului Likud al lui Netanyahu au afirmat că această variantă a legii va fi modificată înaintea votului final în parlament, care ar trebui să aibă loc înainte de încheierea lunii iulie, când Knessetul intră în vacanța parlamentară de vară.
Însă Simcha Rothman, președintele comisiei juridice din parlament condusă de alianța lui Netanyahu, a părut să respingă această variantă.
„O voi spune explicit: Nu sunt convins că sunt de așteptat schimbări semnificative”, a declarat el.
Protestatarii sunt de asemenea nemulțumiți de înlăturarea din funcție a lui Ami Eshed, șeful poliției din Tel Aviv, care a declarat săptămâna trecută că a fost forțat să demisioneze din cauza presiunilor politice de a reprima cu violență protestele.
Eshed l-a contrat de mai multe ori în public pe ministrul de interne Itamar Ben-Gvir, care ceruse ca poliția să ia măsuri mai dure împotriva manifestațiilor ce durează de luni de zile.