De peste 15 ani, partidul Fidesz și premierul Viktor Orbán duc o campanie sistematică împotriva libertății presei. În anii 2010, aceștia au reușit să subordoneze autoritatea națională de reglementare a mass-mediei, care a început să aplice o cenzură subtilă asupra presei scrise și a televiziunilor. În era capitalismului, nu mai este vorba despre interdicții directe, ca în perioada comunistă, ci despre neutralizarea conținutului nedorit prin șantajarea redactorilor, coruperea jurnaliștilor, compromiterea presei independente și impunerea discretă a unor „narative oficiale”. Rezultatul: libertatea de exprimare a fost înlocuită treptat cu propaganda politică.
Controlul asupra mass-mediei și legislația controversată
În 2017, guvernul Orbán a adoptat o tactică testată anterior în Rusia lui Putin: Parlamentul controlat de Fidesz a aprobat o lege privind „finanțarea străină”, care viza mass-media și ONG-urile critice la adresa regimului. Această lege a fost dur criticată de Comisia Europeană, iar Curtea de Justiție a UE a declarat-o incompatibilă cu legislația europeană. Cu toate acestea, până la începutul anului 2022, între 80% și 90% din mass-media din Ungaria era controlată de guvern, de Fidesz sau de oameni de afaceri apropiați lui Orbán. Coordonarea acestei monopolizări este atribuită lui Antal Rogán, supranumit „cardinalul gri” și „Goebbels personal” al lui Orbán.
Principalele narative promovate de mass-media controlată de guvern și de publicațiile în limba maghiară finanțate de Budapesta în țările vecine includ:
- Retransmiterea propagandei Kremlinului privind războiul Rusiei împotriva Ucrainei, cu mesajul că responsabilitatea conflictului aparține Occidentului, nu Rusiei, pentru că a încălcat sfera de influență tradițională a Moscovei, chiar dacă Ungaria face parte din aceasta;
- Contestarea sancțiunilor occidentale impuse Rusiei, sugerând că acestea nu afectează Rusia, dar provoacă pierderi economice majore țărilor din Europa Centrală;
- Instigarea la ură împotriva migranților, promovând ideea că Occidentul traversează o criză de identitate, iar migranții înlocuiesc populația autohtonă;
- Acuzarea comunității LGBTQ+ de distrugerea familiilor monogame, susținând că ungurii și rușii apără valorile tradiționale, în timp ce Occidentul promovează „diversificarea familiilor”.
Ofensiva digitală și campania electorală
La începutul anului 2025, guvernul ungar a recunoscut importanța spațiului digital, care a devenit un câmp de luptă esențial pe lângă presa tradițională. În acest context, Fidesz a decis în ianuarie să creeze o grupare digitală specială, neoficială, pentru a gestiona războaiele informaționale în interesul guvernului. Această inițiativă a fost motivată de debutul campaniei electorale premergătoare alegerilor parlamentare din aprilie 2026.
Obiectivul principal al acestei grupări digitale este discreditarea opoziției, promovarea propagandei guvernamentale și asigurarea victoriei Fidesz în 2026. Partidul a lansat un amplu asalt digital, utilizând tehnologii avansate, inclusiv conținut deepfake, pentru a compromite adversarii politici. Mesajele „corecte” sunt amplificate rapid de mii de boți, în timp ce conținutul „nedorit” este discreditat prompt.
Obiectivele grupării digitale
- Crearea unei comunități online de susținători ai lui Orbán până în ianuarie 2026;
- Contracararea partidului de opoziție Tisa, care câștigă rapid popularitate;
- Consolidarea electoratului printr-o campanie anti-ucraineană, asociind opoziția cu presupuse legături cu serviciile secrete ucrainene și alimentând scandaluri fabricate despre spionaj.
Exemple de propagandă anti-ucraineană
În mai 2025, Viktor Orbán a declarat că Ungaria se confruntă cu o creștere a fraudelor bancare și atacurilor cibernetice, atribuite în mod fals Ucrainei. Premierul a susținut că infractorii cibernetici provoacă pierderi de 8 miliarde de forinți (aproximativ 20 de milioane de euro) anual familiilor ungare, adăugând că o rețea de 19 persoane, presupus legată de crima organizată ucraineană, a fost recent destructurată. Mesajul este clar: guvernul protejează cetățenii de amenințările „ucrainene” – o tactică numită „royal flush orbanist”.
Un alt exemplu este un videoclip publicat în iunie 2025 de Alexandra Szentkirályi, fostă purtătoare de cuvânt a lui Orbán, pe pagina sa de Facebook. Materialul insinua că aderarea Ucrainei la UE ar duce la creșterea traficului de droguri, organe și persoane, prezentând o scenă regizată cu un angajat al biroului premierului legat în portbagajul unei mașini. Videoclipul a stârnit un scandal public din cauza falsității și lipsei de credibilitate.
Budapesta speculează și raportul Comisarului pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei pentru a acuza Kievul de abuzuri în procesul de mobilizare. În septembrie 2025, Ungaria intenționează să ridice această problemă în cadrul grupului interparlamentar al Parlamentului European privind minoritățile tradiționale, concentrându-se pe presupusele abuzuri ale centrelor de recrutare ucrainene (violență fizică, detenții nejustificate, refuzul accesului la avocați). Ca „dovadă”, se va folosi decesul din cauze naturale al unui cetățean ucrainean de origine maghiară, Iosif Sebeștyen.
În toamna anului 2025, urmează să fie lansat un film care să compromită ambasada Ucrainei în Ungaria, acuzând diplomații ucraineni de implicare în „scheme de contrabandă”. Materialul va include imagini operative ale unui microbuz al ambasadei, reținut în februarie 2024 de vameșii ungari pentru transport ilegal de țigări.
Noi restricții legislative
Parlamentul ungar pregătește un nou proiect de lege, „Despre transparența vieții publice”, care va permite guvernului să impună sancțiuni mai severe asupra mass-mediei și ONG-urilor finanțate din străinătate. Proiectul a declanșat proteste masive în Ungaria, dar Orbán și aliații săi rămân fermi în intențiile lor.
Concluzie
Guvernul lui Viktor Orbán alocă resurse considerabile din banii contribuabililor pentru a purta războaie informaționale împotriva opoziției și instituțiilor europene. O mare parte a acestor fonduri este direcționată către campanii anti-ucrainene îndoielnice, menite să consolideze electoratul lui Orbán înaintea alegerilor din 2026. În loc să investească în îmbunătățirea condițiilor socio-economice ale cetățenilor, Orbán preferă să ducă lupte în spațiul virtual, utilizând manipularea și dezinformarea pentru a-și menține puterea. Această strategie nu doar subminează democrația, ci și tensionează relațiile Ungariei cu partenerii europeni.