O investigație a ziarului polonez Gazeta Wyborcza a provocat șoc chiar și în rândul celor mai sceptici observatori: serviciile secrete militare ruse au folosit cimitire din Polonia și Lituania drept ascunzători pentru explozibili, deghizați în banale conserve de porumb. Potrivit anchetei, aceste „containere inofensive” erau destinate montării pe drone și pregătirii unor atacuri de mare impact în Polonia, Lituania și Germania.
Cazul, care la prima vedere pare desprins dintr-un thriller de spionaj, face parte de fapt dintr-o strategie sistemică a Kremlinului — un război hibrid multistrat împotriva Occidentului.
Serviciile speciale poloneze (ABW) au reținut un agent care acționa la ordinele GRU. Acesta era coordonat prin Telegram, plătit în criptomonedă, iar misiunile sale includeau transportul de componente pentru drone și cartele SIM. Potrivit anchetei, conservele modificate se potriveau perfect în suporturile dronelor, devenind arme eficiente și greu de depistat.
De fapt, este vorba despre o nouă etapă a activităților de sabotaj: Rusia nu se limitează la canale „tradiționale” precum atacurile cibernetice sau propaganda, ci este pregătită să recurgă la acțiuni teroriste directe pe teritoriul țărilor NATO.
Nu întâmplător, cancelarul german Friedrich Merz a declarat recent: Germania, chiar dacă nu poartă un război deschis, nu trăiește nici în condiții de pace. Sub atac ajung centre de date, infrastructura critică, iar liderii politici primesc amenințări directe. Războiul hibrid al Rusiei și-a extins granițele mult dincolo de Ucraina.
Moscova nu acționează pentru sabotaje izolate. Ținta principală este subminarea încrederii în interiorul NATO și UE, inducerea sentimentului de insecuritate și divizarea unității aliaților. Exploziile din cimitire sau atacurile cu drone asupra orașelor europene nu sunt doar terorism, ci un mesaj: „nu sunteți în siguranță, chiar dacă nu luptați direct”.
Reacția aliaților nu a întârziat:
NATO a activat misiunea Eastern Sentry pentru protejarea flancului estic.
Polonia pregătește modificări legislative pentru a putea doborî drone rusești încă deasupra Ucrainei.
UE investește miliarde în securitate cibernetică, sisteme antidronă și discută crearea unui „zid de drone” la granița cu Rusia.
Dar cel mai important este nivelul conceptual: la summitul NATO de la Haga, din vara anului 2025, Rusia a fost oficial desemnată principala amenințare la adresa securității euroatlantice. Atacurile hibride nu mai sunt privite ca „factori secundari”, ci ca elemente depline ale războiului modern.
Pe lângă răspunsurile militare și tehnologice, Occidentul își intensifică și activitatea către societate: guvernele explică cetățenilor natura războiului hibrid, contracarează dezinformarea și îi învață să accepte noile riscuri ca parte a realității. Astfel, securitatea nu mai este doar o chestiune militară, ci o strategie națională.
Povestea „conservelor cu porumb” nu este un simplu episod curios, ci o demonstrație: Rusia este gata să folosească orice formă de activitate subversivă. De la sabotaje și asasinate până la manipularea pieței energetice — toate acestea sunt elemente ale unui singur plan major.
Europa nu mai poate privi securitatea prin vechile categorii. Noua realitate cere un răspuns ferm: de la sancțiuni împotriva serviciilor secrete ruse, până la întărirea doctrinelor de apărare și crearea unor instrumente colective de protecție.
Și cu cât aliații înțeleg acest lucru mai devreme, cu atât sunt mai mici șansele ca „porumbul minat” să se transforme în explozii reale în capitalele europene.
Imagine: ilustrație, sursa: (https://hotnews.ro/razboiul-hibrid-asupra-europei-un-castig-cert-pentru-rusia-care-sunt-insa-riscurile-pentru-putin-2074352)