Peste 78% dintre elevi sunt împotriva unui examen de admitere la liceu separat de Evaluarea Națională, în timp ce aproape 70% consideră că Religia nu ar trebui introdusă ca materie opțională la bacalaureat, aceste modificări regăsindu-se în noile legi ale educației, trimise președintelui pentru promulgare. Datele reies dintr-un sondaj realizat de Consiliul Naţional al Elevilor (CNE), la care au luat parte peste 16.000 de elevi.
Într-un document intitulat „Ce își doresc elevii de la noua lege? România Educată rămâne doar un vis?”, Consiliul Național al Elevilor prezintă rezultatele unui sondaj la care au participat 16.134 de elevi din ţară – 85,8% elevi de liceu și 13,7% aflați în ciclul gimnazial.
Întrebările vizează principalele modificări din legile educației, cea mai contestată fiind cea privind organizarea unui examen separat de admitere la liceu, după Evaluarea Națională.
- Ar trebui să existe un examen de admitere separat de Evaluarea Națională?
Respondenții afirmă, în proporție de 78,2%, că nu sunt de acord cu introducerea acestui examen.
- Cui ar trebui acordate bursele de merit?
Întrebați despre aspectul burselor de merit, 46,5% din elevi sunt de părere că acestea ar trebui acordate elevilor care au 10 la purtare și se află în primii 30% dintre elevii unei clase, în ordinea mediilor, iar un procent apropiat, 44,6%, consideră că ar trebui acordate elevilor care au 10 la purtare și minimum 9,50 media anuală în anul precedent. Doar 9% ar vrea ca bursele să le fie acordate primilor 30% din elevii unei școli întregi. Până acum, bursele de merit se acordau elevilor ce obțineau minimum media anuală 9,50 și aveau media 10 la purtare. Odată cu intrarea în vigoare a noii legi, 30% din elevii unei clase care au media 10 la purtare, în ordinea descrescătoare a mediilor anuale, vor obține bursa de merit. Inițial, era propus să se acorde către 30% dintre elevii unei școli, însă acest aspect a fost schimbat la amendamentele propuse de CNE.
- Religia ar trebui introdusă ca opțiune la proba la alegere?
Dintre respondenți, 69,5% consideră că Religia nu ar trebui introdusă ca opțiune la proba la alegere, pe când 15,7% spun că ar trebui introdusă la toate profilurile, nu numai la uman. Totodată, 14,8% afirmă că, pentru a nu exclude din examen elevii de alte credințe, este necesar să fie evaluată Istoria Religiilor. În forma prezentată în lege, structura examenului de bacalaureat diferă foarte mult de cea actuală. Printre schimbările ce vor apărea pentru profilul uman este introducerea disciplinei Religie ca materie opțională (proba E), pe lângă Geografie și științele socio-umane. CNE atrage atenția că în România, conform art. 18 din LEN, elevii trebuie să opteze pentru a face ora de religie, totuși acest aspect este încălcat în majoritatea unităților de învățământ.
- Exmatricularea ar trebui sau nu reintrodusă în lege?
39,8% dintre cei care au răspuns chestionarului consideră că ar fi oportună reintroducerea exmatriculării ca mijloc de coerciție.
„Aceste numere vin în contextul în care, în noul proiect de lege acestea au fost reintroduse, în lumina cazurilor de violență ce au avut loc în școli primăvara aceasta. Din cauza mușamalizării sistemice a cazurilor de bullying sau abuz apărute în școli, în timp, violența a devenit o constantă a învățământului românesc, fapt ce determină elevii să se teamă pentru siguranța lor și să ceară astfel de măsuri drastice. Pentru a vedea o reală schimbare în sistem, considerăm că orice nou caz de acest gen trebuie depistat și izolat la timp, iar accentul să pice mai degrabă pe reabilitarea și reintegrarea în colectivitate a agresorului. În ciuda acestui fapt, 60,2% nu sunt de acord cu exmatricularea beneficiarilor primari ai educației din învățământul obligatoriu”, afirmă Consiliul Național al Elevilor.
- Este necesar ca elevii să aibă obligatoriu în program ore de consiliere, iar vizitele la psihologul școlar să se poată desfășura și fără informarea părintelui?
54,9% din elevi susțin că orele de consiliere trebuie să devină obligatorii, iar vizitele la psihologul școlar ar trebui să poată fi făcute și fără acordul părinților, întrucât aceștia sunt adesea împotriva lor dată fiind stigma ce înconjoară domeniul sănătății mentale în România. Doar 8,5% nu văd niciuna dintre aceste măsuri necesare pentru îmbunătățirea sănătății mintale a adolescenților.
- La momentul actual, diversitatea este suficient promovată în sălile de clasă?
Diversitatea nu este suficient promovată pe băncile școlii către cei care ar trebui, la această vârstă, să învețe despre perspectivele și mediile diferite care construiesc lumea ce ne înconjoară, recunosc 63,2% din respondenți. La propunerea cultelor religioase, amendamentul ce exclude fraza „promovarea diversității ca resursă de învățare” și o înlocuiește cu „respectarea diversității pentru a genera aptitudini incluzive și tolerante” a fost integrat în noua formă a legii, conform Consiliului Național al Elevilor.
- Pe o scară de la 1 la 5, cât de multă libertate au elevii din România, la momentul actual, cu privire la alegerea disciplinelor pe care le studiază?
Doar 3,7% dintre elevi simt că au libertate deplină când vine vorba de alegerea disciplinelor de studiu, în speță a opționalelor. 31,3% consideră nivelul ca fiind unul mediu, iar 64,9% văd alegerea opționalelor depinzând puțin de voința lor.
- Ești de acord cu introducerea în trunchiul comun a două ore de matematică generalizată până în clasa a XII-a, indiferent de specializare?
47,1% dintre elevi salută ideea de a avea minimum două ore de matematică generalizată, indiferent de profilul la care se află, până la finalizarea studiilor. În schimb, 52,9% din respondenți nu sunt de acord cu inițiativa.
Principalele recomandări ale Consiliului Național al Elevilor
Reprezentanții elevilor au transmis mai multe propuneri, în condițiile în care noua lege urmează să fie promulgată de președintele Iohannis.
- Eliminarea examenului de admitere la liceu organizat ulterior susținerii examenului de Evaluare Națională – luând în calcul discrepanțele uriașe pe care această admitere le-ar putea aduce între elevii din medii educaționale dezvoltate și cei din comunități școlare dezavantajate, se poate observa și o lipsă majoră de constituționalitate a acestei prevederi.
- Calibrarea nivelului de dificultate a subiectelor de la examenul de Evaluare Națională, astfel încât acesta să reprezinte cu adevărat o evaluare de etapă, organizată pe mai multe trepte de dificultate, în funcție de care poate fi realizată repartizarea la liceu.
- Stabilirea, în metodologia-cadru de acordare a burselor școlare, a unui termen-limită pentru transmiterea sumelor către elevi, astfel încât să fie garantată acordarea burselor la timp, întârzierile nemaifiind în niciun fel justificate, luând în calcul faptul că acum acestea se acordă din bugetul Ministerului Educației.
- Eliminarea religiei de pe lista disciplinelor de examen, cu excepția învățământului confesional, deoarece introducerea acesteia ar însemna o discriminare clară față de elevii care au alte convingeri religioase decât cea creștin-ortodoxă.
- Eliminarea exmatriculării elevilor de pe lista de sancțiuni ce pot fi aplicate elevilor din sistemul de învățământ preuniversitar, fiind un aspect neconstituțional.