Republica Moldova a marcat sâmbătă Ziua Memoriei şi Recunoştinţei, în cadrul căreia au fost organizate evenimente comemorative pentru eroii căzuţi în conflictul armat de pe Nistru izbucnit în urmă cu 32 de ani. Cu crizanteme în mâini și decorații militare la piept, zeci de veterani moldoveni își amintesc de Războiul Civil din Transnistria. Prezentă la ceremonie, președinta pro-europeană Maia Sandu a criticat forțele care, trei decenii mai târziu, „continuă să vrea să semene neîncredere și discordie în țara noastră”, relatează Agerpres și AFP.
Preşedinta Maia Sandu a depus flori la monumentul “Maica Îndurerată” de la Complexul memorial “Eternitate” şi la monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt. Ea a subliniat obligaţia de a cinsti veteranii şi a-i comemora pe cei căzuţi în timpul luptelor de apărare a suveranităţii şi independenţei Republicii Moldova.
- “Păstrând memoria luptelor de la Nistru din anul 1992, ne asumăm solemn să păstrăm în continuare pacea şi libertatea. Şi chiar dacă mai există forţe care încearcă să sădească neîncredere şi discordie între noi, o spun clar şi răspicat: nu vor reuşi – nici acum, nici pe viitor”, a punctat Maia Sandu, citată într-un comunicat de presă difuzat de Preşedinţia de la Chişinău.
De asemenea, preşedinta a afirmat că autorităţile sunt responsabile să aibă grijă faţă de cei care au luptat în războiul de pe Nistru şi să depună toate eforturile pentru reîntregirea paşnică a ţării, angajându-se să nu permită niciodată ca această tragedie să se repete.
- “Decizia privind deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană reprezintă pentru ţara noastră o şansă istorică de a ne uni, cu toţii, în jurul unui proiect de ţară care să asigure un viitor în pace şi prosperitate pentru oamenii de pe ambele maluri ale Nistrului – indiferent de limba pe care o vorbesc sau de comunitatea căreia îi aparţin”, a mai spus Maia Sandu, conform Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova.
Marşul Memoriei a reunit sute de participanţi, inclusiv studenţi ai Academiei “Ştefan cel Mare”, membri ai Brigăzii de Poliţie cu Destinaţie Specială “Fulger”, şi veterani, care au mărşăluit până la Complexul Memorial “Eternitate”, purtând fotografiile celor căzuţi pe câmpul de luptă şi reafirmând angajamentul de a nu le uita sacrificiul niciodată şi de a le continua misiunea de asigurare a păcii, integrităţii şi independenţei Republicii Moldova.
Cu flori în mâini şi decoraţii militare în piept, zeci de veterani moldoveni îşi amintesc de războiul de secesiune al Transnistriei.
Solicitarea de miercuri a autorităţilor regiunii separatiste Transnistria pentru “măsuri de protecţie” din partea Kremlinului a reaprins temerile de destabilizare a Republicii Moldova.
La 2 martie 1992, separatiştii şi autorităţile din Chinisau au intrat în război, mobilizând aproximativ 30.000 de soldaţi. Cu o lungime de doar 200 de kilometri şi o lăţime de doar 20 de kilometri, Transnistria şi-a proclamat unilateral independenţa în 1990, de teama “românizării” Moldovei, care pe atunci încerca să iasă din orbita sovietică, aminteşte AFP.
Conflictul armat s-a încheiat în iulie 1992, cu câteva sute de morţi şi cu intervenţia armatei ruse. De atunci, acesta a fost îngheţat. În mare parte rusofonă, această regiune cu aproximativ 465.000 de locuitori nu este recunoscută ca stat de către comunitatea internaţională şi nici de Rusia, care o consideră totuşi un cap de pod nu departe de graniţele Uniunii Europene şi menţine acolo aproximativ 1.500 de soldaţi.
Rusia nu vrea să invadeze Moldova, dar își va intensifica propaganda pentru a nu o lăsa să se apropie de UE
Deşi, în opinia experţilor, Rusia nu intenţionează să invadeze Republica Moldova – cel puţin nu în prezent -, ”ar fi naiv să îngropăm subiectul”, avertizează istoricul român Armand Gosu, specialist în spaţiul post-sovietic.
”Moscova este cu ochii pe Republica Moldova” şi cu siguranţă îşi va intensifica ”propaganda” înaintea alegerilor prezidenţiale din toamna anului 2024 şi a celor parlamentare de anul viitor.
Scopul este să nu lase Moldova să se apropie de UE, în condiţiile în care cei 27 au convenit în decembrie să înceapă negocierile oficiale de aderare.