România a înregistrat un an 2023 foarte favorabil pentru vehiculele complet electrice, însă în 2024 s-a observat o scădere a performanțelor. Conform unui studiu realizat de Roland Berger, tot mai mulți români sunt mulțumiți de infrastructura de încărcare, deși persistă numeroase probleme, inclusiv viteza medie de încărcare.
Progrese și provocări în rețeaua de încărcare
România a făcut progrese notabile în ceea ce privește dezvoltarea rețelei de încărcare pentru vehicule electrice. Szabolcs Nemes, Managing Partner la Roland Berger România, afirmă că țara are cea mai ridicată rată de adopție a vehiculelor electrice din Europa Centrală și de Est, dar există un potențial semnificativ de creștere, cu România situându-se încă sub media europeană și globală.
„Piața vehiculelor electrice se confruntă cu numeroase provocări, printre care costurile energiei, inflația, reducerea sau eliminarea subvențiilor guvernamentale în diferite țări, accesibilitatea redusă comparativ cu vehiculele tradiționale și preocupările consumatorilor legate de numărul insuficient de stații de încărcare,” a adăugat Szabolcs Nemes. „Cu toate acestea, perspectivele pe termen mediu și lung rămân pozitive.”
În România, infrastructura de reîncărcare electrică a continuat să se extindă, numărul locațiilor publice de încărcare crescând cu aproximativ 50%. Deși numărul mediu de vehicule electrice per punct public de încărcare este de 14,2, peste media europeană (16,5) și globală (15,3), acest număr a scăzut ușor comparativ cu anul anterior din cauza creșterii rapide a parcului auto electrificat.
Planuri de dezvoltare și inițiative strategice
România și-a stabilit un obiectiv ambițios prin Planul Național de Recuperare și Reziliență (PNRR) de a atinge aproximativ 30.000 de puncte de încărcare până în 2026. Dezvoltarea rețelei naționale de reîncărcare electrică se așteaptă să continue într-un ritm accelerat.
Eliminarea încărcării gratuite a mașinilor electrice este văzută ca un pas esențial pentru asigurarea viabilității economice a acestor servicii. De asemenea, se observă o tendință de consolidare a pieței, exemplificată prin achiziția recentă a unui dintre principalii operatori de stații de încărcare din România. Este crucial ca noi puncte de încărcare să fie strategice, situate pe rutele tranzitate, atât pe autostrăzi cât și pe drumuri județene și naționale.
Un exemplu pozitiv este introducerea obligației de amenajare a punctelor de încărcare în specificațiile pentru parcări, puncte de odihnă sau stații de alimentare pe autostrăzi. Totuși, drumurile naționale și europene din România încă necesită îmbunătățiri în acest sens, susține Dragoș Fundulea, expert în e-mobilitate la Roland Berger.
Satisfacția față de infrastructura de reîncărcare
Studiul EV Charging Index 2024 arată că nivelul general de satisfacție al proprietarilor de vehicule electrice din România față de infrastructura de reîncărcare este peste media europeană și globală. 86% dintre respondenți au declarat că sunt mulțumiți de experiența generală de încărcare, iar 87% consideră că încărcarea la stațiile publice a devenit mai ușoară în ultimele șase luni. Aceste procente sunt cu 11, respectiv 3 puncte procentuale mai mari față de anul trecut.
Deși percepția privind viteza de încărcare s-a îmbunătățit, rămâne o preocupare pentru 59% dintre respondenți, o valoare ușor mai mare decât media globală de 55%.
România continuă să facă pași importanți în direcția adoptării vehiculelor electrice, însă este esențial să abordeze provocările rămase pentru a menține și accelera acest progres.