În perioada 24 noiembrie – 8 decembrie, în România vor avea loc alegeri prezidențiale, care, conform legislației țării, se desfășoară în două tururi. Între acestea, vor avea loc alegeri parlamentare.
Pentru funcția de șef al statului și-au depus oficial candidaturile 20 de candidați. Împotriva a șase dintre ei au fost înaintate plângeri legale. Printre aceștia se numără și Diana Șoșoacă, lidera „SOS România” – o mică partidă de opoziție ultra-naționalistă și eurosceptică, care a obținut surprinzător două locuri în Parlamentul European în iunie, și care anterior era cunoscută pentru orientarea sa politică pro-rusă.
Astfel, pe 6 octombrie, Curtea Supremă a României a avut o ședință în cadrul căreia au fost analizate plângerile împotriva celor șase candidați. Instanța a respins cinci dintre acestea, însă plângerea în ceea ce o privește pe Șoșoacă a fost admisă, iar candidata a fost exclusă de la participarea la alegeri.
La pronunțarea deciziei, Șoșoacă efectua o transmisie în direct pe Facebook, în timpul căreia a declarat că ar fi avut loc o „falsificare a alegerilor”. Așa cum a subliniat reprezentanta așa-numitei „opoziții”, o astfel de decizie a fost, în opinia ei, o dovadă că „americanii, evreii și Uniunea Europeană s-au înțeles să falsifice alegerile românești înainte de a începe”. Acum, ea și forța sa politică dețin niște „dovezi clare” că în România „se discută” despre o presupusă instaurare a dictaturii și despre absența totală a democrației.
Este de menționat că acestea nu sunt primele declarații provocatoare ale lui Șoșoacă, care coincid adesea cu narațiunile rusești. În timpul primei sale apariții ca eurodeputat, ea a afirmat că minoritatea română din Ucraina ar face față discriminării și nu ar avea dreptul „să vorbească și să se roage în limba română”. Șoșoacă a acuzat, de asemenea, Uniunea Europeană că, în opinia sa, „distruge România”.
Însă încercările lui Șoșoacă de a distruge relațiile ucraino-române nu s-au oprit aici. În martie 2023, ea a depus un proiect de lege prin care propunea denunțarea tratatului de bună vecinătate și colaborare dintre București și Kiev, exprimând de asemenea dorința de a anexa teritorii ale Ucrainei pe care le consideră „istoric” românești: Bucovina de Nord, Hertza, Budjak (Bolgrad, Ismail), regiunea istorică Maramureș și insula Șerpilor.
Din cauza acestei activități, a fost acuzată de primirea de fonduri din partea Rusiei. Fostul președinte al Parlamentului European, Martin Schulz, a declarat că senatoarea română Diana Șoșoacă „este finanțată de ruși” și „nu știe în ce lume trăiește”. Declarațiile au fost făcute în timpul unei emisiuni la o stație de radio românească, în care Schulz vorbea despre partidele extremiste din Europa.
De asemenea, afirmația politicianului confirmă activitatea Dianei Șoșoacă. În special, după invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina în martie 2022, ea, împreună cu alți trei parlamentari, s-a întâlnit cu ambasadorul Rusiei la București, discutând despre „poziția de neutralitate a României”.
Pe baza informațiilor generale, motivația Curții Supreme a României este evidentă. Președintele țării este un element ceremonial important, care definește vectorul de dezvoltare al statului și va juca un rol decisiv în îndeplinirea obligațiilor României de a sprijini Ucraina și în continuarea integrării euro-atlantice. În plus, atribuțiile sale includ numirea prim-ministrului, judecătorilor și procurorilor după alegeri. Acestea sunt funcții esențiale în domenii vitale ale statului. O astfel de funcție nu poate fi ocupată de o persoană care susține agresiunea Federației Ruse și narațiunile Moscovei, deoarece, în cazul unei înfrângeri a Ucrainei, nu este exclus ca astfel de politicieni, precum Diana Șoșoacă, să cheme Kremlinul să „elibereze” și țara lor de valorile europene.
Imagine: Ilustrativă, sursă: https://curiozitati.md/romania#google_vignette