Parlamentul României analizează pe 15 iulie o modificare a Legii vânătorii, propunând creșterea cotelor de prevenție și intervenție pentru ursul brun. Conform proiectului, 426 de urși ar urma să fie împușcați “preventiv” până la sfârșitul anului, triplu față de cota actuală. Se mai adaugă o cotă de intervenție de 55 de urși, pentru relocare sau împușcare. Această creștere nu este justificată, spun cercetătorii, deoarece nu avem date precise privind populația de urși, conform unei investigații Snoop. Statul român a folosit metode inexacte, bazându-se pe urmele din pădure și evaluări ochiometrice.
Discuția din Parlament are loc după incidentul tragic de săptămâna trecută, când o tânără de 19 ani a fost ucisă de un urs pe Jepii Mici. Ursul a fost ulterior omorât după ce a atacat și echipa de salvamontiști.
Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a declarat că populația de urși a scăpat de sub control, susținând necesitatea creșterii cotelor de vânătoare. Propunerea legislativă, inițiată de fostul ministru al Mediului Barna Tánczos și susținută de peste 100 de parlamentari, a fost deja aprobată de Senat, iar Camera Deputaților urmează să ia decizia finală.
Conform noii propuneri, cota de prevenție ar fi de 426 de urși, în creștere de la 140, iar cea de intervenție ar fi redusă la 55, față de 80 anterior. În prezent, un ordin de ministru semnat de Barna Tánczos permite deja împușcarea preventivă a 140 de urși și a 80 de urși pentru intervenție. Acest ordin a fost criticat de cercetători și activiști de mediu, care îl consideră un pretext pentru vânătoarea de trofee.
Studiul folosit ca bază pentru aceste cote, realizat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea” (INCDS), estimează populația de urși între 7.000 și 8.000. Cercetătorii consideră studiul inexact și plin de erori, argumentând că metodele folosite nu au rigoare științifică.
Cercetătorul Mihai Pop, expert în conservarea urșilor bruni, susține că studiile actuale nu oferă o imagine clară asupra populației de urși și distribuției acestora. Metodele de numărare se bazează pe raportările asociațiilor de vânătoare și ocoalelor silvice, care pot duce la erori și duble numărători.
Deși vânătoarea poate fi un instrument de gestionare eficient, trebuie aplicată cu măsură și responsabilitate. Mihai Pop și alți experți susțin că vânătoarea poate face parte din managementul speciei doar dacă este adaptată nevoilor reale și nu urmărește doar interese economice.
Astfel, în lipsa unor studii precise și riguroase, creșterea cotelor de vânătoare riscă să afecteze grav populația de urși din România. Dezbaterea continuă între necesitatea protecției faunei și gestionarea corespunzătoare a conflictelor dintre oameni și urși, rămânând un subiect complex și sensibil.