România continuă să ocupe cea mai slabă poziție din Uniunea Europeană în ceea ce privește reciclarea deșeurilor municipale, cu un procent de doar 11%, în timp ce media europeană se apropie de 50%. Situația este cu atât mai alarmantă cu cât alte țări, precum Slovenia sau Germania, depășesc 60% reciclare, demonstrând că soluții eficiente există.
Cauzele eșecului românesc
Problema reciclării în România are rădăcini adânci. În primul rând, lipsa educației în rândul populației face ca separarea deșeurilor să fie ignorată. Autoritățile nu au derulat campanii coerente pentru a schimba mentalități. Pe de altă parte, infrastructura este deficitara – multe orașe și comune nu dispun de containere pentru colectarea selectivă sau de centre de sortare.
Un alt factor esențial îl reprezintă lipsa consecvenței în aplicarea legilor. Deși legislația europeană impune standarde ridicate, în România reglementările nu sunt respectate, iar amenzi pentru nereciclare sunt rareori aplicate.
Exemple de orașe europene care au reușit
Unele orașe europene au demonstrat că schimbarea este posibilă. Ljubljana, capitala Sloveniei, a ajuns la peste 60% reciclare prin investiții masive în educație și infrastructură. Berlin, pe de altă parte, a implementat un sistem strict de amenzi pentru cei care nu respectă regulile de separare a deșeurilor.
Ce ar putea face România?
Pentru a îmbunătăți situația, ar fi necesare măsuri clare: campanii naționale de conștientizare, extinderea infrastructurii de reciclare și aplicarea fermă a sancțiunilor pentru nerespectarea legilor. Fără o abordare coordonată, România va rămâne în urmă, riscând și amenzi europene pentru nerespectarea țintelor de reciclare.
Imagine: Ilustratie, sursa: https://hotnews.ro/de-ce-romania-sta-cel-mai-rau-din-ue-la-reciclarea-deseurilor-municipale-orasul-din-ue-cu-waste-watchers-si-amenzi-uriase-1948595