După eșecul alegerilor prezidențiale din toamna anului trecut, în societatea românească domnește o stare de teamă și oboseală. Motivul a fost victoria neașteptată în primul tur al alegerilor a unui candidat cu opinii destul de controversate, susținut de o țară terță, precum și riscul venirii la putere a unor politicieni dubioși care ar putea inversa cursul proeuropean al României. Românii se vor confrunta cu o a doua tentativă de alegeri, al cărei prim tur va avea loc pe 4 mai.
Alegătorii vor trebui să aleagă între candidați, dintre care unii critică UE, alții se bazează pe populism, iar alții aderă la valorile proeuropene. Sondajele au identificat deja primii trei candidați, cu liderul partidului de extremă dreapta AUR, George Simion, pe primul loc. Acesta este cunoscut pentru declarațiile sale privind necesitatea ca Moldova și părți din Ucraina să se alăture României ca „teritorii istorice” ale acesteia, susține suveranitatea națională și critică UE, amenințând că va întrerupe ajutorul militar acordat Ucrainei dacă va câștiga.
Șansele lui Simion de a ajunge în turul al doilea sunt printre cele mai mari, dar victoria sa depinde de cine va fi adversarul său. Dacă acesta va fi un candidat cu vederi proeuropene, probabilitatea ca un candidat de extremă dreapta să câștige va fi redusă semnificativ.
Pe locul al doilea în sondaje se află Krin Antonescu, un fost președinte al Senatului susținut de partidul minorității maghiare UDMR. În ciuda orientării proeuropene a politicilor sale, mulți nu îi prevăd victoria din cauza trecutului său și a slăbiciunii partidelor care îl susțin, cunoscute pentru inactivitatea și incapacitatea lor de a implementa reforme, ceea ce poate provoca neîncredere în rândul alegătorilor.
Nicușor Dan, primarul Bucureștiului, un politician progresist-liberal care este văzut ca fiind echilibrat și rațional, capabil să ia decizii cu o perspectivă pe termen lung, are șanse mari să-l învingă pe Antonescu în primul tur. Singurul său dezavantaj poate fi nepartizanatul său de facto, care îl pune într-o poziție vulnerabilă în lupta pentru sprijinul alegătorilor împotriva unui sistem politic puternic.
Cu toate acestea, există rapoarte conform cărora, după reluarea alegerilor, partidul care a susținut-o anterior pe Hélène Lasconi a trecut complet de partea lui Dan. Acest lucru l-ar putea ajuta să câștige mai multe voturi și să își depășească rivalii.
Ceilalți candidați rămân în urmă și este puțin probabil să ajungă în turul al doilea. Potrivit multora, victoria lui Antonescu ar fi cea mai bună opțiune pentru viitorul României, deoarece acesta favorizează dezvoltarea țării într-o direcție proeuropeană, nu are un trecut corupt, sprijină Ucraina în lupta împotriva agresiunii ruse și este considerat apropiat de popor.
În general, experții preconizează rezultate relativ egale pentru candidați în primul tur, astfel încât turul al doilea, programat pentru 18 mai 2025, va fi decisiv.
În ultimii ani, alegerile prezidențiale și parlamentare din diferite țări au fost amenințate de interferența Rusiei, care încearcă să își desemneze candidații și să mituiască alegătorii. Moscova cheltuiește sume uriașe de bani pentru a se asigura că în întreaga lume ajung la putere cât mai mulți politicieni pro-ruși care promovează interesele Kremlinului.
România nu este o excepție; în plus, este o țară prin care Rusia se poate apropia de Moldova și Ucraina. La sfârșitul anului 2024, la apogeul procesului electoral, liderul primului tur a devenit brusc candidatul a cărui victorie nimeni nu o prevăzuse – Kelin Georgescu, cunoscut pentru opiniile sale de extremă dreapta, pro-ruse și ezoterice. Curtea Constituțională a României a declarat invalid primul tur de scrutin și l-a amânat pentru 2025, acesta devenind primul caz de anulare a alegerilor din cauza unei interferențe externe.
Se știe că Georgescu a fost promovat de o țară terță care a investit masiv în campania sa. Cu toate acestea, încă nu se știe exact care. Având în vedere opiniile pro-ruse ale candidatului și încercările deschise ale Moscovei de a-și consolida influența în Occident, este ușor de ghicit.
Acum că Georgescu a fost exclus din noua cursă electorală, candidați complet diferiți au început să conducă. Cu toate acestea, victoria prezisă a lui Simion în primul tur indică influența continuă a Rusiei, deoarece candidatura sa este extrem de favorabilă Moscovei.
Este cunoscut faptul că Rusia încearcă în prezent să influențeze alegerile prin intermediul jurnaliștilor străini. Recent, autoritățile române au refuzat intrarea în țară a jurnalistului irlandez Chay Bose, angajat al televiziunii ruse de propagandă RT, care intenționa să filmeze un reportaj despre viitoarele alegeri din 4 mai.
Detaliile sunt puține, dar după interogatoriul polițiștilor de frontieră, s-a luat decizia de a nu-l lăsa să intre în țară. Acest lucru înseamnă probabil că Chey Bose a reprezentat o amenințare pentru alegerile din România și, având în vedere locul său de muncă, a fost trimis să creeze și să disemineze informații propagandistice care ar putea influența opiniile alegătorilor.
În plus, Rusia a promovat campanii de dezinformare menite să susțină candidații care îi sunt favorabili și să submineze credibilitatea celorlalți și a efectuat atacuri cibernetice asupra instituțiilor statului român în încercarea de a destabiliza situația. Pentru a împiedica realizarea planurilor rusești și pentru a evita transformarea României într-o marionetă, este important ca românii să facă alegerea corectă și să nu cedeze provocărilor. Alegerile din 2025 vor determina fără exagerare viitorul curs al țării, care se află la răscruce între democrație și dependența de Moscova criminală.
Inna Volodina
Imagine: Ilustratie
Autor: Inna Volodina