În pofida legii marțiale impuse în patru regiuni anexate ale Ucrainei, Rusia organizează “alegeri” pentru adunările locale. Kievul consideră participarea activă la acestea drept trădare. UE și SUA au condamnat acțiunile Moscovei, calificându-le drept “o altă încălcare gravă a dreptului internațional” Legea marțială în patru regiuni parțial ocupate ale Ucrainei a fost impusă prin decret al președintelui rus Vladimir Putin la 20 octombrie 2022, la mai puțin de o lună după ce acestea au fost încorporate în Rusia, transmite sursa.
În luna mai a acestui an, Putin a semnat o lege care permite organizarea de alegeri în teritoriile în care este în vigoare legea marțială. Anterior, legislația rusă interzicea campaniile electorale și referendumurile în astfel de condiții. Votul anticipat în cadrul “alegerilor” din regiunile Luhansk și Kherson a început pe 2 septembrie, cu o săptămână înainte de Ziua Unificată de Votare în Federația Rusă. În regiunile Donețk și Zaporizhzhya chiar mai devreme – pe 31 august. Votul anticipat, după cum au explicat autoritățile ruse, a fost organizat pentru alegătorii “situați în zonele greu accesibile și în așezările din apropierea liniei de contact”.
“Alegeri” cu diferențe
“Alegerile” desfășurate de Kremlin în teritoriile ocupate au o serie de particularități. În special, de la 1 la 4 septembrie, votul a avut loc în secții de votare extrateritoriale, adică în afara regiunilor anexate, în Rusia. În acest scop, au fost organizate peste 300 de astfel de secții de votare în entitățile constitutive ale Federației Ruse.
În plus, locuitorii din cele patru regiuni ucrainene ocupate nu își vor alege proprii șefi de stat regionali. Aceștia vor fi numiți de către deputații “parlamentelor” locale, la recomandarea președintelui rus Putin. Experții prezic că toți liderii “interimari” actuali puși în funcție de Kremlin vor rămâne în funcție. Toți aceștia sunt membri ai partidului de guvernământ, Rusia Unită.
De asemenea, se observă că la “alegerile” pentru autoritățile locale participă doar partidele parlamentare (reprezentate în Duma de Stat a Federației Ruse). Votul se desfășoară doar pe liste de partid, fiind imposibil să se voteze pentru un anumit candidat. “Comisiile electorale” din teritoriile anexate nici măcar nu au intenționat să publice numele candidaților, explicând acest lucru prin “considerente de securitate fizică”.
Jurnaliștii independenți ruși își amintesc că așa s-au desfășurat primele alegeri municipale din Crimeea anexată în 2014. Ei au descoperit că mai mult de jumătate dintre candidații la aceste “alegeri” erau rezidenți locali (71% în regiunile Zaporizhzhya și Kherson), iar o treime dintre candidații din regiunile Zaporizhzhya și Kherson erau casnice, pensionari, studenți sau șomeri.
Kiev: participarea la “alegeri” este colaboraționism
Ucraina consideră că participarea activă la “alegerile” rusești din teritoriile ocupate este o manifestare de colaboraționism și trădare. “Candidații” și “membrii comisiilor electorale” riscă să fie urmăriți penal. Serviciul de Securitate al Ucrainei a lansat deja proceduri penale împotriva mai multor persoane din regiunea Luhansk care au fost implicate în organizarea “alegerilor”. Numele acestora au fost publicate în presa ucraineană.
Pentru noi, aceste “alegeri” nu există. Este un spectacol de propagandă.
“_Convențiile de la Geneva, la care și Rusia participă în mod oficial, interzic organizarea oricăror alegeri de către agresor în teritoriile ocupate. Pentru noi, aceste alegeri nu există. Și pentru întreaga comunitate internațională de asemenea. _Este un spectacol de propagandă”, a declarat pentru Euronews Oleksiy Garan, profesor de științe politice la Academia Kiev-Mohyla.
Autoritățile ucrainene nu intenționează să pedepsească persoanele care au votat la pseudoalegerile organizate de Moscova. Kievul înțelege că Kremlinul cere să asigure o prezență maximă la vot prin orice mijloace. În timpul votului anticipat, oficialii comisiei electorale au mers din ușă în ușă însoțiți de militari ruși.
“Facem o diferență aici. Mulți cetățeni ucraineni s-au aflat pe teritoriul ocupat nu de bună voie. Împotriva lor sunt folosite metode de teroare, represiuni. Dacă vorbim despre oameni obișnuiți care trebuie să meargă la vot pentru că altfel va fi represiune împotriva lor, aici nu se va acționa. Pe colaboratori îi așteaptă urmărirea penală”, a declarat Garany.
Reacția internațională
Uniunea Europeană și Statele Unite au declarat că “alegerile” organizate de Moscova în teritoriile ucrainene ocupate reprezintă “o altă încălcare gravă a dreptului internațional”.
“Rusia a început să voteze anticipat în așa-numitele “alegeri” din teritoriile ucrainene ocupate temporar. Aceasta este încă o încălcare a dreptului internațional și a suveranității Ucrainei”, a scris purtătorul de cuvânt al UE pentru politică externă, Peter Stano, pe rețeaua de socializare X (fostul Twitter). Departamentul de Stat al SUA a calificat votul din teritoriile ocupate drept “pseudo-alegeri” și un “exercițiu de propagandă”, menționând că Statele Unite nu vor recunoaște niciodată pretențiile Rusiei asupra teritoriilor ucrainene.
Secretarul de stat Anthony Blinken a avertizat că persoanele care susțin votul s-ar putea confrunta cu sancțiuni și restricții de viză. Este vorba, în special, despre așa-numiții “observatori internaționali”. Blinken a subliniat că SUA nu vor recunoaște rezultatele acestor “alegeri” și vor continua să sprijine Ucraina.
“Acestea nu sunt alegeri, ci un circ canin”.
Autoritățile ruse organizează ziua unificată de vot din acest an la 10 septembrie, deși, după cum s-a menționat mai sus, “exprimarea anticipată a voinței” a început mult mai devreme. Golos, o mișcare publică din întreaga Rusie pentru apărarea drepturilor alegătorilor, notează că campania electorală din 2023 s-a desfășurat în condițiile unei “presiuni constante și crescânde asupra tuturor participanților la procesul electoral”.
“Golos” consideră că alegerile din acest an nu pot fi numite egale și libere în niciuna dintre regiunile Rusiei. Oamenii își dau seama că acestea nu sunt alegeri, ci un circ canin, dar nu pot face nimic în acest sens. Politologul rus Dmitri Oreshkin amintește că alegerile din Rusia au încetat de mult să mai servească drept mecanism de schimbare a puterii.
“În general, alegerile în Rusia lui Putin sunt o procedură ritualică. Semnificația lor se reduce la trei aspecte principale. Primul este propaganda, atunci când este necesar să se demonstreze că situația este sub control și că există un sprijin de masă la nivel național. Al doilea este semnificația rituală. Pentru o parte semnificativă a electoratului lui Putin, este important să aibă o imagine că totul funcționează, că, de când au avut loc alegerile, totul se desfășoară conform regulilor. Iar al treilea este un test. Un test al eficacității șefilor regionali: dacă pot controla situația, dacă pot “desena” figura potrivită și îi pot face pe oameni să o accepte și să nu protesteze”, spune Dmitri Oreshkin.
În opinia sa, “aceste proceduri” nu au nimic de-a face cu democrația. “Oamenii își dau seama că nu este vorba de o alegere”.