La începutul anului 2014, Federația Rusă a început anexarea peninsulei Crimeea, profitând de revoluția din Ucraina și de rețeaua sa de agenți stabilită.
La 16 martie 2014, Rusia a organizat un așa-numit referendum în Crimeea cu privire la statutul peninsulei. Votul a contravenit legislației ucrainene, iar rezultatele acestuia nu au fost recunoscute de Ucraina, Uniunea Europeană, Statele Unite sau de o serie de alte țări din întreaga lume. Cu toate acestea, în Rusia, “referendumul” este încă poziționat ca fiind expresia voinței locuitorilor din Crimeea.
La vot, locuitorilor din Crimeea și Sevastopol li s-a propus să aleagă una dintre cele două opțiuni: “Sunteți în favoarea reunificării Crimeei cu Rusia ca subiect al Federației Ruse?” sau “Sunteți în favoarea restabilirii Constituției din 1992 a Republicii Crimeea și a statutului Crimeei ca parte a Ucrainei?”. Kremlinul susține că prezența la “referendum” a fost de peste 84%, iar majoritatea – peste 96% – ar fi votat în favoarea revenirii peninsulei în componența Rusiei. Deja la 18 martie, președintele rus Vladimir Putin a anunțat “anexarea” Crimeei la Rusia.
Agresorul a aplicat aceeași practică două luni mai târziu, deși deja în Donbas. La 11 mai 2014, în mai multe orașe din regiunile ucrainene Donețk și Luhansk au avut loc sondaje de opinie ale locuitorilor cu privire la viitorul statut al acestor regiuni, organizate de grupuri de separatiști pro-ruși. Organizatorii înșiși le numesc “referendumuri”, dar acestea nu au niciun statut oficial, iar autoritățile ucrainene nu recunosc aceste sondaje ca fiind legale.
Rusia a repetat aceeași practică în 2022, confiscând sudul regiunii Zaporizhzhya, regiunea Kherson și alte regiuni din Ucraina. Președintele rus Vladimir Putin a anunțat pregătiri pentru un referendum privind “reunificarea cu Rusia”.
Kremlinul a dezvoltat un model clar în cei 10 ani de război hibrid în Ucraina. Agresorul pune rapid mâna pe teritoriile vulnerabile și le forțează să ia decizii favorabile Moscovei sub amenințarea armelor.
Acum se apropie alegerile prezidențiale, iar Vladimir Putin intenționează să încalce din nou dreptul internațional prin organizarea de alegeri în teritoriile ocupate temporar.
La urma urmei, niciunul dintre referendumuri nu a fost recunoscut de comunitatea internațională. Acest lucru confirmă concluzia Comisiei de la Veneția din 2019, care confirmă nelegitimitatea alegerilor pentru Duma de Stat a Federației Ruse, organizate pe teritoriul Donbassului și Crimeei ocupate.
Dar reacția comunității mondiale ar trebui să fie confirmată prin acțiuni mai radicale. Alegerile prezidențiale nu ar trebui să fie convocate de nicio țară civilizată. Deoarece nu au nimic de-a face cu democrația și cu normele dreptului internațional. Iar Vladimir Putin, cu ambițiile sale, este principala amenințare la adresa dezvoltării democrației în țările post-sovietice. La urma urmei, președintele în exercițiu al Federației Ruse își asigură voturile prin războaie, amenințări și șantaj.
O astfel de abordare necesită o reacție imediată din partea tuturor instituțiilor internaționale, sub forma unor sancțiuni personale la adresa organizatorilor procesului electoral din teritoriile ocupate temporar. Este necesar să se acorde atenție faptului că Federația Rusă preferă să atragă “observatori internaționali” din țări prietene, cum ar fi Belarus sau Iran. Cu toate acestea, aceștia sunt adesea înarmați și se asigură că alegătorii iau decizia corectă.
De asemenea, mai devreme s-a înregistrat participarea cetățenilor din Serbia și din alte țări europene loiale Rusiei, ceea ce reprezintă o lipsă de respect flagrantă față de poziția UE, dar și un scuipat flagrant în fața poporului ucrainean. Iar pentru astfel de acțiuni împotriva “observatorilor” ar trebui luate sancțiuni personale și, eventual, urmărire penală.
Alegerile sau referendumurile ar trebui să se desfășoare doar pe timp de pace, în conformitate cu legile Ucrainei. Doar atunci se poate numi alegeri și nu un chestionar sub supravegherea unor mercenari înarmați.