În această săptămână, Uniunea Europeană a continuat să intensifice presiunea sancționară asupra Rusiei: la 14 mai 2025, ambasadorii statelor membre au aprobat al 17-lea pachet de măsuri restrictive, având ca scop subminarea capacității Kremlinului de a finanța războiul împotriva Ucrainei. Noul pachet este rezultatul unor negocieri intense, desfășurate pe fondul informațiilor privind utilizarea de către armata rusă a substanțelor chimice pe front, precum și în contextul eforturilor UE de a bloca mecanismele de ocolire a sancțiunilor dezvoltate prin țări terțe și canale „paralele”. Acest nou set de sancțiuni se remarcă printr-un accent mai dur pe infrastructura financiar-logistică a exporturilor rusești și pe import-substituție, demonstrând în același timp voința politică a Bruxellesului în fața agresiunii continue.
O trăsătură cheie a celui de-al 17-lea pachet este introducerea de sancțiuni împotriva a 140 de nave suspectate că transportă petrol rusesc ocolind plafonul de preț și embargoul. Această măsură face parte din strategia de combatere a așa-numitei „flote din umbră”, folosită activ de Rusia pentru a livra materii prime către țări care nu sprijină politica sancționară a UE. Intensificarea controlului asupra transportului maritim nu are doar motivații economice – ea reflectă o încercare a Bruxellesului de a demonstra capacitatea sa de intervenție punctuală și tehnologică în lanțurile logistice ale Kremlinului. În condițiile în care Rusia își redirecționează exporturile către Asia și folosește scheme flexibile, inclusiv nave sub pavilion străin, UE caută să priveze Moscova de mijloacele de manevră.
Simultan, sancțiunile au vizat și utilizarea armelor chimice. Pretextul l-au constituit rapoartele privind posibilul folos al substanțelor interzise, inclusiv clorpicrină și gaze lacrimogene, de către armata rusă în luptele din Ucraina. Ca reacție, UE a inclus pe listele de sancțiuni 15 persoane fizice și juridice implicate în dezvoltarea, producția și utilizarea acestor substanțe. Acest pas întărește nu doar dimensiunea moral-juridică a politicii de sancțiuni, ci și deschide calea pentru măsuri mai dure în cazul repetării unor astfel de incidente. Astfel, UE transmite un mesaj clar că încălcarea normelor umanitare internaționale, inclusiv a Convenției privind interzicerea armelor chimice, nu va rămâne nepedepsită.
O altă direcție importantă este extinderea listei negre. Noile sancțiuni vizează peste 70 de persoane și entități — atât din Rusia, cât și din afara acesteia — inclusiv companii care furnizează tehnologii cu dublă utilizare și facilitează ocolirea restricțiilor prin țări din Orientul Mijlociu, Caucaz și Asia Centrală. Accentul este pus în special pe combaterea reexportului de bunuri sancționate prin țări terțe, ceea ce devine tot mai relevant în contextul apariției unor noduri logistice alternative, precum Kazahstan, Emiratele Arabe Unite, Turcia și China. UE încearcă să se adapteze flexibilității strategiei economice externe rusești și avertizează că orice formă de colaborare cu Rusia în ocolirea sancțiunilor poate duce la măsuri secundare.
Pachetul de sancțiuni intensifică, de asemenea, presiunea asupra sectorului financiar și energetic rus. Acesta include noi restricții asupra exportului de echipamente și tehnologii critice pentru extracția de petrol și gaze, precum și blocarea accesului instituțiilor financiare ruse la sistemele internaționale de plăți. Aceste măsuri vizează izolarea pe termen lung a economiei ruse de piețele globale de capital și tehnologie. În acest context, UE întărește controlul asupra investițiilor și operațiunilor legate de criptomonede, recunoscând riscurile pe care aceste instrumente descentralizate le prezintă în evitarea controlului sancționar.
Adoptarea celui de-al 17-lea pachet a avut loc într-un climat de dezbatere politică internă complexă. Unele state membre, în special Ungaria și Slovacia, și-au exprimat îngrijorările cu privire la efectele negative ale noilor restricții asupra propriilor economii. Cu toate acestea, s-a ajuns la un compromis diplomatic, ceea ce reprezintă un semnal important de unitate a politicii externe europene.
Totodată, nu poate fi exclusă posibilitatea apariției unor dificultăți în aprobarea viitoarelor pachete, mai ales în cazul escaladării în alte regiuni sau al schimbărilor politice interne din statele UE.
Aprobarea noului pachet de sancțiuni a coincis cu o nouă ofensivă diplomatică a Ucrainei, menită să întărească sprijinul internațional. Președintele Volodimir Zelenski a subliniat din nou că presiunea sancționară trebuie nu doar menținută, ci și intensificată până când Rusia va înceta agresiunea și își va retrage trupele din teritoriile ocupate. În acest context, al 17-lea pachet de sancțiuni devine nu doar un instrument economic, ci și un element de legitimare internațională a poziției ucrainene la negocieri.
Astfel, al 17-lea pachet de sancțiuni al UE nu este doar un nou pas în seria de măsuri restrictive, ci o încercare de adaptare a regimului de sancțiuni la condițiile în schimbare ale războiului și comerțului internațional. Structura sa arată dorința UE de a adopta o abordare mai precisă, tehnologic sofisticată și coordonată politic. Totodată, acest pachet arată că sancțiunile rămân un instrument important, deși nu exclusiv, de presiune asupra Kremlinului. Eficiența lor va depinde de capacitatea Bruxellesului de a controla aplicarea lor, de a combate schemele de ocolire și de a menține unitatea statelor membre în fața provocărilor economice și a oboselii politice.
Imagine: ilustrativă, sursa (https://tv8.md/2025/05/14/al-17-lea-pachet-de-sanctiuni-ue-impuse-moscovei-flota-fantoma-a-lui-putin-in-vizor/281503)