La centrala nucleară de la Zaporojie, aflată sub ocupația trupelor ruse, situația rămâne de peste o săptămână extrem de periculoasă. Uzina este complet fără curent și funcționează doar datorită generatoarelor diesel de avarie. Pentru un obiectiv strategic de acest tip, un asemenea regim reprezintă o amenințare directă, deoarece dieselurile nu sunt proiectate pentru funcționare pe termen lung și asigură doar necesarul minim pentru răcirea reactoarelor. Actuala pană totală de curent este deja a zecea de la ocuparea centralei, iar de fiecare dată cauza au fost bombardamentele rusești deliberate, care au scos din funcțiune liniile de înaltă tensiune.
Partea ucraineană a declarat în repetate rânduri că este pregătită să restabilească operativ liniile de alimentare de rezervă; totuși, pentru aceasta sunt necesare garanții de securitate pe care Rusia nu le oferă. Ocupanții blochează intenționat lucrările de reparație și prelungesc artificial criza, punând în pericol nu doar Ucraina, ci întregul spațiu regional. În paralel, propaganda rusă răspândește dezinformări, acuzând Kievul că ar pune în pericol securitatea nucleară. Această tactică urmărește transferul responsabilității și folosirea temei energiei atomice ca instrument de presiune psihologică asupra comunității internaționale.
Pericolul este amplificat de faptul că loviturile asupra infrastructurii energetice a Ucrainei afectează și alte obiective critice. Astfel, în urma unui bombardament masiv a fost consemnat recent un blackout și la centrala de la Cernobîl. Deși alimentarea a fost restabilită relativ rapid, simplul fapt că asemenea atacuri se repetă demonstrează disprețul total al Moscovei față de normele internaționale de siguranță și față de bunul-simț.
Acțiunile Rusiei pot fi calificate doar drept terorism nuclear. Pentru prima dată în istoria lumii moderne, obiectivele nucleare sunt transformate într-un instrument de șantaj militar. Ocuparea centralei, întreruperile sistematice de curent, împiedicarea reparațiilor și încercările de manipulare a opiniei publice prin propagandă — toate acestea formează un ansamblu de acțiuni menite să țină Europa și lumea într-o stare de teamă permanentă față de o posibilă catastrofă.
Astăzi, situația din jurul ZNPP nu este o problemă locală a Ucrainei, ci o provocare la adresa întregii arhitecturi de securitate globale. Fiecare zi în care cea mai mare centrală nucleară a Europei funcționează pe dieseluri de avarie, în locul unei alimentări externe stabile, aduce mai aproape riscul unui accident cu consecințe ce pot depăși cu mult granițele țării. Jocurile Kremlinului cu energia atomică transformă securitatea energetică într-o chestiune de supraviețuire pentru regiuni întregi.
Comunitatea internațională trebuie să trateze ceea ce se întâmplă nu ca pe un episod oarecare al războiului, ci ca pe o amenințare de anvergură planetară. Rusia și-a demonstrat deja disponibilitatea de a folosi obiectivele nucleare ca instrument de presiune, iar dacă instituțiile globale nu vor găsi un mecanism eficient de contracarare a unui asemenea șantaj, mâine un scenariu similar se poate repeta oriunde Moscova va considera că își poate impune condițiile.