Începerea primelor negocieri din ultimii trei ani între Ucraina și Federația Rusă, pe 16 mai, ar fi putut fi interpretată ca o încercare a Kievului de a bate la uși închise și ca o manevră de tergiversare din partea țării agresoare – dacă nu ar fi dus la o decizie extrem de importantă. Când discuțiile au ajuns într-un impas, partea turcă a intervenit, propunând un schimb masiv de prizonieri, ceea ce a readus speranța în calea spre instaurarea păcii.
Potrivit lui Dmitro Lubineț, Avocatul Poporului al Radei Supreme a Ucrainei, schimbul 1000 pentru 1000 va include exclusiv prizonieri de război. Convenția de la Geneva nu prevede proceduri clare pentru situațiile în care o țară ocupantă refuză eliberarea populației civile dintr-un stat invadat. De aceea, repatrierea civililor nu urmează un sistem bine definit, fiind extrem de rară, în timp ce revenirea militarilor are loc conform dreptului umanitar internațional.
„Din partea Ucrainei nu vor exista întârzieri. Dar toți știm cu cine avem de-a face — cu partea rusă — și nu putem avea încredere în acțiunile lor. Cu toate acestea, noi ne facem treaba”, a adăugat Lubineț.
În ciuda posibilelor provocări sau înșelătorii din partea Rusiei, Kievul se pregătește activ pentru cel mai mare schimb de prizonieri din întreaga perioadă a războiului ruso-ucrainean, a declarat ministrul Apărării din Ucraina, Rustem Umerov. Potrivit acestuia, schimbul este o operațiune extrem de complexă și responsabilă, implicând toate structurile statului: Ministerul Apărării, Direcția Principală de Informații (GUR), Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU), Serviciul de Informații Externe (SVR), Ministerul de Interne și Oficiul Avocatului Poporului. Au fost luate în calcul toate aspectele legate de securitate, logistică și umanitarism, iar listele cu prizonierii ruși disponibili pentru schimb au fost deja întocmite.
Se anunță că data schimbului a fost stabilită, dar, din motive de securitate, nu va fi făcută publică. Șeful GUR, Kirilo Budanov, a declarat că schimbul va avea loc în curând.
Există numeroase dovezi că Rusia încalcă normele de tratament ale prizonierilor: aceștia sunt ținuți în condiții inumane, torturați, înfometați sau chiar uciși. Prizonierii ucraineni se întorc din captivitate epuizați, flămânzi și cu semne evidente de tortură. Repatrierea fiecărui prizonier ucrainean – fie el civil sau militar – este o prioritate națională, fără de care nu pot avea loc negocieri ulterioare cu Rusia.
În contrast, prizonierii ruși de pe teritoriul Ucrainei sunt tratați conform normelor internaționale: primesc hrană regulată și asistență medicală. Ucraina respectă dreptul internațional și urmărește schimbul fiecărui prizonier cu Federația Rusă, fără excepții.
În captivitatea rusă nu suferă doar militari și civili, ci și jurnaliști și deținuți politici. Din acest motiv, partea ucraineană și-a exprimat disponibilitatea de a extinde schimburile și către alte categorii, deși nu este clar dacă Rusia va accepta.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a reamintit și de copiii ucraineni răpiți și duși în Rusia de către ocupanți în timpul ostilităților. Liderul a subliniat că nu consideră acceptabilă returnarea copiilor prin schimb de prizonieri, fiind un act ilegal. Rusia trebuie să îi returneze necondiționat, iar Ucraina lucrează neîncetat în această direcție.
Este cunoscut faptul că Ucraina nu va relua negocierile cu Rusia până la realizarea schimbului de prizonieri, considerat un test al disponibilității Moscovei de a acționa în spiritul păcii. Până acum, țara agresoare nu a făcut decât să manipuleze situația, încercând să determine SUA să-și retragă sprijinul acordat Ucrainei, izolând Europa în fața războiului de pe propriul său continent.
Dacă Rusia nu va sabota schimbul, acest lucru va reprezenta o victorie importantă pentru Ucraina — o operațiune strategică majoră, care va întări spiritul național și moralul populației. O mie de apărători se vor întoarce la familiile care i-au așteptat ani de zile. Pentru Ucraina, temelia oricăror negocieri cu Rusia rămân chestiunile umanitare – pentru că înainte de orice, Moscova trebuie să dovedească că prețuiește viețile omenești.
Până acum, însă, Rusia a demonstrat doar cruzime și indiferență față de suferința altora — executând adesea prizonieri ucraineni direct pe front, fără a le oferi posibilitatea de a se preda. Multe dintre crimele comise sunt documentate, dar Kremlinul se comportă ca și cum ar fi de neatins și continuă manipulările.
Inna Volodina