Economia de război a Rusiei rămâne puternic dependentă de veniturile din combustibili fosili, iar în ciuda sancțiunilor, Moscova continuă să exporte cantități uriașe de țiței și produse petroliere. Pilonul acestei comerțuri este așa-numita „flotă fantomă” – o rețea de tancuri petroliere vechi sau reînregistrate, folosite pentru a ascunde originea petrolului rusesc și pentru a ocoli restricțiile occidentale.
Deși Uniunea Europeană a redus oficial achizițiile directe, petrolul rusesc ajunge în continuare pe piața europeană sub formă de produse rafinate. India și China au devenit cei mai mari clienți ai Moscovei. Înainte de invazia pe scară largă a Ucrainei, ponderea Rusiei în livrările de petrol către India era sub 1%; până în 2025, aceasta a ajuns la aproximativ 40% – adică 1,54 milioane de barili pe zi. Rafinăriile din Jamnagar și Vadinar procesează acest petrol, iar exporturile de produse rafinate către Europa au crescut cu 58%. Astfel, chiar și indirect, UE rămâne un consumator semnificativ de energie legată de Rusia, ceea ce subminează eficacitatea sancțiunilor.
Rolul central al sectorului maritim grec
Armatorii greci domină comerțul maritim global, controlând aproape 28% din flota comercială mondială. Doar o mică parte a acestor nave navighează sub pavilion grecesc; multe sunt înregistrate în Liberia, Malta, Insulele Marshall sau Cipru. Această practică complică urmărirea și permite flexibilitate în transportul mărfurilor sancționate.
Înainte de 2022, aproape jumătate din exporturile maritime de petrol rusesc erau transportate de companii grecești. Printre principalii jucători se numără Tankers Ltd, Minerva Marine Inc, Eastern Mediterranean, Thenamaris Ships Management, Tsakos Columbia Ship Management și Dynagas Ltd – fiecare gestionând zeci de tancuri petroliere. Chiar și în lunile imediat următoare invaziei pe scară largă, navele grecești transportau peste o treime din petrolul rusesc.
Din 2022, armatorii greci au început să vândă o parte semnificativă a tancurilor care deserveau cargourile rusești, până în 2024 fiind vândute cel puțin 127 de nave mari, în valoare de peste 3,7 miliarde de dolari. Companii precum Thenamaris Ships Management, Tsakos Energy Navigation, Avin International și TMS Tankers au fost implicate în acest proces. Cu toate acestea, companiile grecești continuă să controleze peste 4.000 de nave comerciale, în valoare de peste 150 de miliarde de dolari, probabil ocupând primul loc la nivel mondial în ceea ce privește numărul de tancuri petroliere de mare tonaj.
Între timp, piața transportului de petrol rămâne extrem de profitabilă. În Marea Baltică, de exemplu, prețul zilnic pentru închirierea (time charter) a unui tanc de tip Aframax a crescut de la 29.000 de dolari în martie 2025 la peste 49.000 de dolari în iulie.
Reînregistrarea și practicile de ascundere
Armatorii greci operează adesea nave sub pavilioane străine pentru a ascunde proprietatea și a evita controalele. Doar în mai 2025, cel puțin 33 de tancuri petroliere sub control grecesc transportau țiței de la Consorțiul Caspian Pipeline din Novorossiysk – dar doar șase dintre ele navigau sub pavilion grecesc. Majoritatea operau sub pavilioane liberian sau maltez, iar altele erau înregistrate în Bahamas sau Insulele Marshall.
Companii din Atena, precum Delta Tankers Ltd, TMS Tankers Ltd, Minerva Marine Inc, Maran Tankers Management Inc, Dynacom Tankers Management Ltd și Thenamaris Inc, gestionează flote de tancuri reînregistrate implicate în aceste transporturi. Multe dintre nave transportau așa-numitul „petrol kazah” către porturi mediteraneene – Trieste, Salonic, Marsilia și altele – dar investigațiile arată că petrolul și produsele petroliere rusești continuă să ajungă pe piețele europene prin aceleași canale.
Remarcabil, în mai și iunie 2025, cel puțin 22 de tancuri petroliere deținute de greci, dar sub pavilion străin, au transportat petrol rusesc direct către porturile UE, ocolind sancțiunile.
Impactul global al tancurilor grecești
Implicarea sectorului maritim grec nu se limitează la Europa. De exemplu:
- Capital Ship Management Corp. a transportat petrol rusesc din Primorsk (Marea Baltică) către Maroc cu tancul Akrisios.
- Eurotankers Inc. și International Maritime Shipping S.A. au livrat petrol rusesc din porturile baltice către India pentru corporația de stat Bharat Petroleum Corporation Ltd.
- Dynacom Tankers Management Ltd. a transportat volume mari de țiței și produse petroliere din Ust-Luga și Novorossiysk către India, unele curse fiind efectuate cu echipaje recrutate prin agenții intermediare din Crimeea controlate de Rusia.
- Kyklades Maritime Corp. și Minerva Marine Inc. au transportat în mod repetat petrol rusesc către India și Turcia, menținând în același timp operațiuni cu porturi din Franța, Canada și SUA.
- Olympic Shipping Management SA a transportat petrol sancționat din Ust-Luga și Primorsk către India, deși are asigurare de la clubul norvegian P&I „Gard” și nu figurează pe listele de sancțiuni.
Implicații strategice
Aceste practici demonstrează că Rusia se bazează sistematic pe sectorul maritim grec pentru a-și menține exporturile de resurse energetice. India este principalul importator, dar rafinăriile europene continuă să primească indirect produse de origine rusească. Transbordările în larg și reînregistrarea netransparentă cresc riscurile ecologice și de securitate.
În practică, sectorul maritim grec permite Rusiei să-și păstreze veniturile din petrol, care finanțează direct războiul împotriva Ucrainei. Implicarea continuă a UE – fie prin produse rafinate din India, fie prin tolerarea navelor reînregistrate – subminează unitatea occidentală și erodează regimul de sancțiuni.
Recomandări de politici
Pentru a contracara „flota fantomă” a Rusiei, aliații occidentali trebuie să urmeze o strategie coordonată și multidimensională:
- Interzicerea accesului în porturi și asigurări – refuzul accesului navelor implicate în ocolirea sancțiunilor și limitarea accesului acestora la societățile de clasificare occidentale și cluburile P&I.
- Eliminarea lacunelor în reexport – control sporit asupra produselor rafinate din țări terțe, precum India.
- Creșterea transparenței – cerința dezvăluirii complete a proprietarilor finali și implementarea trasabilității blockchain pentru cargourile de petrol.
- Consolidarea supravegherii vamale și digitale – utilizarea inteligenței artificiale și a platformelor digitale pentru verificarea în timp real.
- Accelerarea tranziției verzi – investiții în surse de energie regenerabile și infrastructură alternativă pentru reducerea dependenței pe termen lung de hidrocarburile rusești.
Doar prin astfel de măsuri Europa și aliații săi pot slăbi capacitatea financiară a Rusiei de a purta război, pot proteja securitatea energetică globală și pot impune responsabilitatea în transportul maritim internațional.