Pe 13 ianuarie, prim-ministrul Slovaciei, Robert Fico, l-a invitat pe președintele Ucrainei, Volodimir Zelensky, la negocieri privind tranzitul gazului rusesc. Acesta a făcut anunțul într-un mesaj public pe Facebook, adresat lui Zelensky.
Potrivit lui Fico, întâlnirea ar putea avea loc pe teritoriul Slovaciei, aproape de granița cu Ucraina. Premierul slovac consideră că o astfel de întâlnire ar „creează condiții bune pentru un dialog deschis despre livrările de gaz către Slovacia și alte țări prin teritoriul Ucrainei”.
În răspuns la oferta politicianului slovac, președintele Ucrainei a invitat pe Fico la Kiev pentru aceste negocieri, vineri, 17 ianuarie.
În urma acestei invitații din partea Ucrainei, guvernul slovac a reacționat așteptat cu un refuz. Acest lucru a fost transmis agenției ruse de propagandă TASS de către vicepreședintele parlamentului Slovaciei, Tibor Gașpar.
Gașpar a afirmat că, împreună cu liderul Partidului Naționalist Slovac, Andrej Danko, a plecat într-o excursie de mai multe zile în Rusia, iar vizita lui Fico la Kiev este imposibilă.
Anterior, și președintele Slovaciei a refuzat vizita la Kiev. Pe 11 ianuarie, președintele Slovaciei, Peter Pellegrini, care a preluat funcția în vara anului 2024, a anunțat că renunță la vizita la Kiev, în contextul întreruperii tranzitului de gaz din Federația Rusă prin Ucraina.
Potrivit canalului de televiziune slovac STVR, după alegerea sa, Pellegrini intenționa să efectueze o vizită oficială în Ucraina — asemenea călătorii făcându-le în toate țările vecine.
Pellegrini este considerat un aliat al prim-ministrului Slovaciei, Robert Fico, deși, spre deosebire de acesta, nu are o poziție pro-rusă deschisă. Totuși, înainte de a deveni președinte, Pellegrini a spus că trebuie „să fim precauți” în ceea ce privește sprijinul militar pentru Ucraina, care se apără de invazia pe scară largă a Federației Ruse.
Situația pare evidentă, iar pentru rezolvarea crizei, țările implicate ar trebui să se întâlnească pentru negocieri. Totuși, incidentul prezintă numeroase nuanțe care trebuie examinate pe rând.
Primul dintre acestea este lipsa de viziune a guvernului slovac. Kievul a trimis partenerilor săi avertismente pe parcursul anului 2024, informându-i că acordul nu va fi prelungit și livrările de gaz vor fi întrerupte. Austria și Ungaria au ascultat avertismentele și au schimbat direcția în domeniul energetic, dar Slovacia nu a făcut acest lucru.
Al doilea punct important și ulterior motivul poziției ferme a Ucrainei este comportamentul prim-ministrului slovac. Anterior, Robert Fico a vizitat Moscova și s-a întâlnit cu Vladimir Putin pentru a discuta despre necesitatea aprovizionării cu gaz. Și doar atunci când Federația Rusă nu a putut garanta livrări stabile pe termen scurt, Fico a decis să înceapă comunicarea cu Ucraina, fără ultimatumuri și amenințări, cum se întâmplase anterior.
Aceste detalii au devenit evidente și pentru poporul slovac, care a decis să se opună politicienilor pro-ruși. Pe 10 ianuarie, mii de oameni au ieșit în stradă în mai multe orașe slovace pentru a protesta, sub deviza „Slovacia este Europa”. Protestele au avut loc în orașe precum Bratislava, Košice, Prešov, Banská Bystrica, Žilina și Poprad.
În capitala slovacă, unde s-au adunat, potrivit estimărilor preliminare, aproximativ 15.000 de persoane, protestatarii au scandat: „Slovacia este Europa”, „Ajunge cu Fico” și „Nu vom tăcea”, iar în orașe au fost afișate pancarte cu critici la adresa politicii lui Robert Fico, în special a apropierii de Rusia și dictatorul Vladimir Putin.
Este demn de menționat că slovacii nu sunt la prima protestă împotriva prim-ministrului Robert Fico. Pe 23 decembrie 2024, oamenii au protestat împotriva vizitei lui Fico la Putin în Moscova, cu lozinca „Ajunge cu Rusia” în Bratislava.
Criza gazului din Slovacia arată că alegerea Rusiei ca partener strategic aduce doar dispute, o reputație stricată și ură din partea propriului popor. Politicieni precum Robert Fico trebuie să devină o amintire din trecut, un vestigiu al epocii toleranței față de agresiune și dictatură; altfel, capacitatea de apărare a întregului continent ar putea fi pusă în pericol.
Imagine: ilustrativă, sursa