Chirurgul-recordman Vlad Brașoveanu scrie din nou istorie: soția i-a donat 70% din ficat soțului, în prima operație de transplant din România cu prelevare robotică

Lumea medicală din România discută de câteva zile despre premiera realizată de profesorul Vlad Brașoveanu la Institutul Clinic Fundeni: un transplant de ficat de la donator viu, cu un fragment hepatic prelevat robotic. Până acum, prelevarea era realizată laparoscopic sau prin chirurgie deschisă. Chirurgul, care în această vară a efectuat deja intervenții excepționale la copii cu vârsta de sub un an, continuă să impresioneze prin performanțele sale. Brașoveanu are la activ peste 1.000 de transplanturi efectuate în calitate de operator principal, din aproape 1.400 de transplanturi realizate în România.

Sursa: Libertatea.

Pacient de 50 de ani, salvat de cancerul hepatic în ultimul moment

Cuplul donator–recipient este format din soț și soție. Bărbatul, în vârstă de 50 de ani, suferea de cancer hepatic pe fondul unei ciroze provocate de virusul hepatitei C. Situația era una în care timpul devenise critic.

În timpul intervenției, medicii au prelevat un fragment reprezentând 70% din ficatul soției, care a fost transplantat soțului. La câteva zile după operație, ambii pacienți se află într-o stare optimă, iar recuperarea evoluează conform așteptărilor. Procedura este posibilă datorită capacității remarcabile a ficatului uman de a se regenera.

Abordarea robotică a fost realizată de dr. Iulian Moștianu, medic primar de chirurgie generală, în timp ce transplantul propriu-zis a fost efectuat de profesorul Brașoveanu, fondatorul unei echipe puternice din cadrul Centrului de Excelență în Chirurgie Generală și Transplant Hepatic „Dan Setlacec”. Artera hepatică a fost anastomozată prin tehnici de microchirurgie de către microchirurgul Dragoș Zamfirescu.

Ce se întâmplă după un transplant de ficat

La nivel mondial, rata medie de supraviețuire la cinci ani după transplantul hepatic este de aproximativ 75%. Având în vedere gravitatea bolilor pentru care pacienții ajung la transplant, acest procent poate fi considerat un rezultat foarte bun.

În cazul unui transplant reușit, monitorizarea medicală adecvată și respectarea recomandărilor medicilor privind stilul de viață pot permite pacientului să aibă o calitate a vieții funcțională și completă. Recuperarea în perioada imediat postoperatorie, dar și pe termen mediu, este esențială.

Tratamentul imunosupresor este necesar după operație. Imunosupresia medicamentoasă utilizată în cazul transplanturilor de organe solide este, în linii mari, similară, iar în ultimii ani pacienții au la dispoziție o gamă largă de medicamente.

Transplantul hepatic are însă o particularitate: riscul de respingere cronică scade în timp, până în punctul în care unii pacienți transplantați pot ajunge chiar să renunțe la tratamentul imunosupresor. În anumite situații, terapia antirejet poate fi redusă și ulterior întreruptă progresiv, sub supraveghere medicală. În același timp, utilizarea imunosupresoarelor nu exclude o bună calitate a vieții.

Chirurgia robotică – o alternativă inovatoare

„Sistemul robotic le permite chirurgilor să efectueze proceduri cu o precizie mai mare și cu un grad mai redus de invazivitate, ceea ce oferă pacienților beneficii importante”, a declarat profesorul Brașoveanu pentru Libertatea.

Potrivit acestuia, chirurgia robotică a revoluționat în ultimii ani posibilitățile chirurgiei abdominale, iar chirurgia hepatică nu face excepție.

„În trecut, operațiile necesitau incizii importante, iar datorită chirurgiei robotice putem lucra prin incizii mici. Acest lucru nu numai că facilitează o intervenție precisă și eficientă, ci contribuie și la creșterea siguranței pacientului și la accelerarea recuperării postoperatorii.”

În chirurgia hepatică robotică realizată cu ajutorul sistemului Da Vinci, profesorul vorbește despre o „îmbunătățire semnificativă”, inclusiv în ceea ce privește vizualizarea structurilor anatomice, datorită funcției de mărire microscopică oferite de robot, superioară chiar și laparoscopiei și chirurgiei deschise.

„Acest lucru permite o mai bună delimitare și identificare a leziunilor tumorale, un aspect esențial pentru îndepărtarea lor completă. În plus, cele patru brațe robotice facilitează manevre tehnice care sunt imposibile prin abordarea clasică.”

Avantajele chirurgiei robotice a ficatului

Brașoveanu subliniază în general „eficiența și siguranța” chirurgiei hepatice robotice. Inciziile de 15–20 de centimetri pot fi înlocuite cu incizii mici, de aproximativ 8 mm.

„În acest fel sunt reduse semnificativ complicațiile asociate, precum infecțiile, eventualele dureri și herniile. Experiența noastră a demonstrat că chirurgia robotică oferă avantaje importante în ceea ce privește eficiența, siguranța și recuperarea pacientului.”

Datorită acestui sistem, durata spitalizării în chirurgia hepato-bilio-pancreatică a fost redusă de la 7–10 zile la 3–5 zile. Profesorul consideră că acesta este „un aspect foarte important” în tratamentul pacienților cu tumori primare de colon, cancerul colorectal fiind principala tumoră care produce metastaze hepatice.

„Chirurgia robotică îi va permite pacientului să se recupereze mai repede, să fie externat mai devreme și, prin urmare, cea de-a doua intervenție, pentru îndepărtarea tumorii primare, să fie efectuată într-un moment mai potrivit.”

„În plus, datorită unei vizualizări mai bune a leziunilor, robotul nu doar ajută, ci deschide și noi perspective, de exemplu în ceea ce privește tehnologiile pentru o secționare mai precisă a ficatului. Viteza cu care tehnologia robotică avansează în chirurgie este pur și simplu impresionantă. În fiecare an observăm progrese importante, care nu doar cresc precizia și eficiența procedurilor, ci deschid și noi posibilități în medicină.”

Echipa care a realizat premiera

Transplant: prof. dr. Vlad Brașoveanu, dr. Ionuț Barbu, dr. Gabriel Popescu, dr. Adriana Niță, dr. Cezar Mănea.

Prelevare robotică: dr. Iulian Moștianu, dr. Gheorghe Potlog, dr. Călina Aranghelovici, dr. Tudor Popoiu.

Microchirurgia arterei hepatice: dr. Dragoș Zamfirescu.

Anestezie și terapie intensivă, coordonate de prof. dr. Dana Tomescu: dr. Marian Tudoru, dr. Alexandru Dincă, dr. Andra Stanciu, dr. Thomas Iankewici, dr. Roxana Cotoi, dr. Ionuț Gavrilă.

Gastroenterologie și evaluare: dr. Gabriela Șmira.