Interzicerea telefoanelor mobile în școlile din România: ce spun doi psihologi și cele mai recente studii
30 octombrie 2026
⏱ Timp de citire: 3 minute
În timp ce în numeroase țări din lume, inclusiv în România, se discută tot mai intens despre introducerea unor măsuri stricte de limitare a utilizării smartphone-urilor în instituțiile de învățământ, opiniile experților rămân împărțite. Susținătorii interdicțiilor argumentăm că gadgeturile distrag atenția, afectează notele și distrug comunicarea directă dintre elevi în timpul pauzelor. Cu toate acestea, psihologii avertizează că o simplă interdicție, aplicată fără o strategie complexă, poate declanșa în rândul copiilor un adevărat „sindrom de sevraj” psihologic.
În prezent, legislația românească interzice utilizarea telefoanelor în timpul orelor de curs, însă nu există o interdicție națională unitară pentru durata pauzelor — unitățile de învățământ având libertatea de a reglementa acest aspect prin regulamentul intern.
Totodată, pe masa Parlamentului se află un proiect de lege inițiat de deputata PNL Raluca Turcan, care propune interzicerea completă a telefoanelor mobile în școli și licee.
„Aceasta nu este o pedeapsă pentru copii și nici un război împotriva tehnologiei. Este o măsură menită să le redea elevilor puterea de concentrare și timpul necesar pentru studiu”, a declarat anterior Raluca Turcan.
Perspectiva psihologilor: beneficiu sau „drog digital”?
Comentând această inițiativă, coordonatoarea departamentului anti-bullying din cadrul Institutului de Cercetare și Tratament al Traumei (ISTT), psihologul Flori-Ana Buzilă, atrage atenția că problema trebuie abordată într-un context mult mai larg.
Detalii cheie ale analizelor psihologice:
Riscul „sevrajului psihologic”: Potrivit expertei, în școlile unde interdicțiile au fost introduse brusc, unii copii s-au confruntat direct cu stări de abstinență din cauza obișnuinței puternice de a fi conectați permanent online.
Nevoia socială versus izolarea: Pentru adolescenți, smartphone-ul nu reprezintă doar un mijloc de divertisment, ci un instrument de satisfacere a nevoii fundamentale de apartenență la grup (aplicații de mesagerie, grupuri ale clasei). Cu toate acestea, pentru copiii cu anxietate socială, telefonul devine adesea un „refugiu emoțional” care îi împiedică să depășească barierele de comunicare în viața reală.
Fragmentarea atenției: Psihoterapeutul de familie Oana Călnegru subliniază că notificările constante și tentația de a verifica ecranul fărâmițează atenția copilului în fragmente scurte, afectând grav capacitatea creierului de a se concentra în profunzime și de a asimila informația.
Ce indică cercetările recente?
Datele studiilor arată că introducerea interdicției privind telefoanele ca măsură izolată nu aduce rezultate imediate. În unele cazuri, în primele luni de la aplicarea restricțiilor, s-a înregistrat chiar o creștere a comportamentelor disruptive, deoarece elevii au fost lipsiți de mecanismul obișnuit de autoreglare, fără ca școala să le ofere instrumente alternative de gestionare a atenției.
Schimbările pozitive încep să devină vizibile, de regulă, după o perioadă de aproximativ trei ani, și doar atunci când măsura este însoțită de modificări în metodele de predare și în abordarea implicării elevilor în procesul educațional.
