În cadrul reuniunii Consiliului UE pentru Agricultură, desfășurate la 23 iunie la Luxemburg, România și Slovacia au solicitat revizuirea regimului de protecție strictă a urșilor bruni. Inițiativa a fost susținută de alte 12 state membre ale Uniunii Europene.
Partea română invocă prevederile Directivei privind habitatele, care permit derogări de la regimul general de protecție a marilor prădători, din motive de siguranță publică și sănătate publică.
Potrivit FRI.
În țară sunt estimați peste 11.000 de urși
Ministrul interimar al Agriculturii din România, Tánczos Barna, a declarat că atacurile urșilor reprezintă o amenințare nu doar pentru agricultură și zootehnie, ci și pentru viața oamenilor. Potrivit acestuia, situația actuală a devenit critică.
La București, populația de urși bruni este estimată la aproximativ 11.500 de exemplare, un număr care, în opinia autorităților, depășește nivelul necesar pentru conservarea speciei. Guvernul susține că situația din România diferă semnificativ de cea din alte state ale UE, iar regulile uniforme de protecție nu țin cont de particularitățile locale.
Autoritățile propun măsuri preventive
România utilizează deja mai multe metode non-letale de protecție, printre care garduri electrice, câini special antrenați, sisteme de monitorizare, eliminarea surselor de hrană și relocarea animalelor problematice. Cu toate acestea, potrivit autorităților, aceste măsuri nu au produs rezultatele așteptate.
Prin urmare, Bucureștiul propune o gestionare mai flexibilă a populației de urși, inclusiv îndepărtarea preventivă a exemplarelor care pătrund în mod repetat în localități, nu se tem de oameni și provoacă incidente repetate. De asemenea, este analizată posibilitatea aplicării unor abordări diferite în funcție de regiune.
Decizia finală va depinde de negocierile cu Comisia Europeană
În prezent, subiectul este discutat cu Comisia Europeană. Un exemplu pentru România este Germania, care anul trecut a obținut aprobarea pentru măsuri speciale de control al populației de lupi.
Totuși, evoluția negocierilor ar putea depinde și de situația politică internă din România, deoarece deocamdată nu este clar dacă noul guvern va continua să promoveze această inițiativă.




