Statele Unite au ridicat sancțiunile împotriva Rusiei care blocau realizarea proiectului de construcție a centralei nucleare „Paks-2” din Ungaria, proiect implementat cu sprijinul Rosatom. Anunțul a fost făcut de ministrul ungar de externe și al relațiilor economice externe, Péter Szijjártó.
Ministrul a reamintit că în noiembrie 2024, administrația condusă de Joe Biden a impus sancțiuni asupra Gazprombank – banca prin care era finanțată construcția noii centrale. „Din fericire, începând din ianuarie, la Casa Albă se află un președinte [Donald Trump] care consideră Ungaria un prieten. În acest context, administrația SUA a ridicat sancțiunile asupra investițiilor în centrala nucleară Paks”, a declarat Szijjártó într-o intervenție la postul de televiziune M1.
„Lucrările de construcție de la fața locului, în Paks, pot acum prinde un nou avânt”, a subliniat șeful diplomației ungare, adăugând că în Rusia și Franța continuă producția echipamentelor de mari dimensiuni pentru centrala Paks-2.
Pe liniile de producție ale Rosatom se construiește corpul reactorului și alte componente majore, în timp ce compania franceză Framatome, împreună cu Siemens Energy din Germania, urmează să furnizeze sistemul automat de control al proceselor tehnologice (SCADA) al centralei.
Securitatea energetică pe termen lung
Szijjártó a menționat că, după pierderea alegerilor prezidențiale, administrația Biden a impus o serie de sancțiuni Rusiei, inclusiv în domeniul energetic. „Prin una dintre aceste măsuri, au încercat să facă imposibilă asigurarea pe termen lung a unui sistem energetic fiabil pentru Ungaria, restricționând construcția centralei nucleare din Paks. Aceste restricții aproape că au blocat continuarea lucrărilor la cele două noi unități energetice”, a explicat ministrul.
El a mulțumit noii administrații americane și președintelui Trump pentru eliminarea acestor sancțiuni, subliniind că investițiile în centrala Paks vor garanta, pe termen lung, securitatea energetică a Ungariei și vor permite menținerea costurilor la utilități la un nivel redus pentru populație.
Szijjártó s-a declarat încrezător că, odată cu extinderea centralei, Ungaria va putea produce semnificativ mai multă energie electrică din mijlocul următorului deceniu. „Astfel, vom prelua controlul asupra propriului nostru sistem energetic și vom putea asigura cele mai mici tarife la utilități din Europa pentru cetățenii ungari.”
Totodată, a adăugat că Ungaria trebuie să continue să lupte la Bruxelles pentru a-și menține posibilitatea de a achiziționa petrol și gaze naturale din Rusia la prețuri avantajoase. „Vom duce această bătălie și vom avea succes”, a concluzionat.
Context: centrala din Paks și sancțiunile SUA
În noiembrie 2024, SUA au introdus sancțiuni împotriva Gazprombank – banca folosită pentru decontările dintre Rusia și Ungaria pentru livrările de petrol, gaze și pentru finanțarea Paks-2. Drept urmare, Moscova și Budapesta au fost nevoite să caute alternative pentru procesarea plăților.
Pe 10 ianuarie 2025, SUA au anunțat un nou pachet amplu de sancțiuni care viza sectorul energetic rusesc, dar și conducerea Rosatom, inclusiv directorul general Alexei Likhachev.
Dacă problema decontărilor pentru petrol și gaze a fost rezolvată, finanțarea pentru construcția Paks-2 a rămas blocată, ceea ce a dus la stagnarea lucrărilor în ultimele luni. Ungaria a solicitat administrației Trump să elimine sancțiunile împotriva Gazprombank, care garantează creditul necesar pentru Paks-2.
Centrala nucleară existentă din Paks a fost construită de specialiști sovietici în anii 1980 și asigură aproximativ jumătate din energia electrică produsă și o treime din consumul total al țării. Pe malul Dunării, la 100 km sud de Budapesta, funcționează patru unități cu reactoare de tip VVER-440.
Proiectul Paks-2, în colaborare cu Rosatom, prevede construcția a două noi unități (reactoare VVER-1200), finanțate în proporție de 80% printr-un credit rusesc, cu o valoare totală estimată la 12,5 miliarde de euro. După punerea în funcțiune, în prima parte a anilor 2030, capacitatea totală a centralei va crește de la 2.000 MW la 4.400 MW, iar ponderea energiei nucleare în mixul energetic al Ungariei va ajunge la 70%.