Asasinarea caricaturistului și activistului de opoziție rus Robert Kuzovkov în Polonia a readus în atenția publică problema securității celor care se opun deschis autorităților ruse. Timp de ani de zile, artistul i-a ironizat pe Vladimir Putin, Ramzan Kadîrov, Aleksandr Lukașenko și războiul dus de Rusia împotriva Ucrainei, iar cu puțin timp înainte de moarte a relatat despre amenințările primite.
Pe fondul celei mai profunde crize în relațiile internaționale de la sfârșitul Războiului Rece, Bruxelles-ul și Moscova au lansat o tentativă de a pune bazele unor canale închise de comunicare. Conform unor informații confidențiale obținute din surse diplomatice, oficiali de rang înalt ai Uniunii Europene au stabilit contacte secrete directe și nepublice cu reprezentanții de la Kremlin. Obiectivul principal al acestor demersuri este crearea unor canale de comunicație permanente și sigure pentru a preveni incidentele militare accidentale și pentru a discuta chestiuni critice de securitate globală.
Summitul G7 din Franța a evidențiat o tendință importantă: sprijinul pentru Ucraina este privit tot mai mult nu ca o
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a reacționat ferm la atacul masiv cu rachete și drone asupra Kievului, afirmând
Atacul asupra teritoriului Lavrei Peșterilor din Kiev scoate din nou la iveală contradicția dintre discursul Rusiei despre „apărarea valorilor spirituale” și realitatea războiului, în care tocmai sanctuarele religioase și culturale ale Ucrainei devin ținte.
Ministerul Transporturilor din Marea Britanie, în colaborare cu agențiile de aplicare a legii, a desfășurat o operațiune de succes pentru reținerea unui superpetrolier comercial care, conform datelor serviciilor de informații britanice, face parte din așa-numita „flotă fantomă” (shadow fleet) a Federației Ruse. Nava era utilizată pentru transportul clandestin de țiței rusesc, încălcând sancțiunile internaționale și plafonul de preț (price cap) impus de statele din G7.
Forțele ruse continuă să lovească infrastructura civilă, obiective religioase și patrimoniul cultural al Ucrainei. În ultimele 24 de ore, atacuri masive au vizat Kiev, Harkov și localități din regiunea Zaporijia. Caracterul sistematic al acestor bombardamente indică o strategie de distrugere nu doar a obiectivelor materiale, ci și a identității culturale, concomitent cu presiune psihologică asupra populației civile.
„Este o mare bătaie de cap, dar ce ne rămâne?” — astfel își descrie ziua obișnuită Irina, designer de interior din Moscova, în vârstă de 41 de ani. Într-o cafenea liniștită, cu Wi-Fi gratuit și cafea bună, ea se conectează la VPN pentru a scrie prietenilor din străinătate pe WhatsApp — aplicație blocată în Rusia. Apoi dezactivează VPN-ul pentru a cumpăra bilete pe site-ul Căilor Ferate Ruse, care blochează utilizatorii ce își ascund locația. După aceea, ia al doilea telefon pentru a verifica mesajele clienților în aplicația de stat MAX.
Publicarea de către directoarea Serviciului Național de Informații al SUA, Tulsi Gabbard, a unor materiale despre presupusa rețea de „biolaboratoare
Ministerul Afacerilor Externe al României a emis vineri o avertizare pentru cetățenii care intenționează să călătorească în Rusia tranzitând Estonia.
În timp ce atenția lumii este concentrată asupra războiului din Ucraina, în Europa se desfășoară o confruntare mai puțin vizibilă, dar nu mai puțin importantă. Este vorba despre lupta pentru spațiul informațional, pentru influențarea opiniei publice și pentru controlul percepțiilor politice. Dacă în urmă cu câțiva ani Rusia acționa în principal prin canale oficiale de influență, astăzi strategia sa seamănă tot mai mult cu o rețea de mecanisme ascunse, mult mai greu de identificat și neutralizat.
Războiul ruso-ucrainean se transformă tot mai mult într-o confruntare nu doar între armate, ci și între capacitățile industriale ale celor două state. Dacă la începutul invaziei la scară largă atenția era concentrată în principal asupra liniei frontului, astăzi o importanță tot mai mare o capătă lupta pentru potențialul de producție.
