La începutul anului 2024, România a trimis pentru modernizare companiei germane Rheinmetall patru sisteme antiaeriene, în total 24 de tunuri, cu scopul de a le adapta pentru combaterea dronelor. Primele două sisteme, care trebuiau livrate în aprilie 2026, nu au trecut testele de recepție. Informația apare într-un document al Ministerului Apărării Naționale (MApN), consultat de G4Media. Germanii s-au angajat să le înlocuiască, iar partea română a aplicat penalități pentru întârziere.
Sursa: G4Media (documente MApN).
Contractul cu Rheinmetall
În decembrie 2023, compania Romtehnica a încheiat un contract-cadru în valoare de 328 de milioane de euro (negociere fără publicare prealabilă) cu Rheinmetall Landsysteme GmbH.
Programul, coordonat de Statul Major al Forțelor Terestre, prevedea modernizarea a 4 sisteme (24 de tunuri) de artilerie antiaeriană Oerlikon GDF 103, prin integrarea capabilităților C-RAM (Counter-Rocket, Artillery and Mortar), destinate combaterii rachetelor, proiectilelor de artilerie și mortierelor. Practic, tunurile antiaeriene sunt transformate într-un sistem capabil să detecteze, urmărească și intercepteze proiectile și rachete de mici dimensiuni în apropierea obiectivelor protejate.
Fiecare dintre cele patru sisteme urma să primească:
- 6 tunuri duble de 35 mm Oerlikon GDF009 TREO;
- sistemul de conducere a focului Oerlikon Skymaster;
- radar X-TAR3D;
- sistem automat de încărcare și alte componente.
Primul contract subsecvent prevedea livrarea a două sisteme C-RAM modernizate (12 tunuri) în termen de 24 de luni, pentru suma de 166 de milioane de euro. Al doilea prevedea încă două sisteme, în termen de 36 de luni, pentru 162 de milioane de euro.
Potrivit documentelor MApN, termenul de livrare pentru primele două sisteme era 15 aprilie 2026, iar pentru celelalte două, 20 decembrie 2026.
De ce nu au fost recepționate
În timpul testelor și al evaluării pentru recepția primelor două sisteme Oerlikon GDF 103, s-a „constatat că anumite subsisteme nu îndeplinesc în totalitate cerințele specificației tehnice de achiziție”. Furnizorul s-a angajat să le înlocuiască.
„Imposibilitatea livrării sistemelor în termenele contractuale a fost cauzată, potrivit informațiilor furnizorului, de defecțiuni tehnice, precum și de dificultăți în lanțul de aprovizionare cu echipamentele necesare. Termenul estimativ de livrare a primelor două sisteme comunicat de furnizor este septembrie 2026.
Având în vedere nerespectarea termenului contractual de livrare pentru primele două sisteme antiaeriene Oerlikon, beneficiarul a aplicat penalități începând din prima zi de întârziere, în conformitate cu prevederile contractului. Penalitățile vor fi calculate până la data semnării fără obiecții a procesului-verbal de recepție a sistemelor”, a răspuns MApN la solicitarea G4Media.
Cu ce combate România dronele în prezent
În prezent, România dispune pentru combaterea dronelor de sistemul MEROPS, furnizat de SUA în cadrul parteneriatului strategic. Acesta este operațional, integrat în sistemul de apărare și este destinat detectării, urmăririi și neutralizării țintelor aeriene de mici dimensiuni, la altitudini joase.
De asemenea, sunt utilizate sisteme antiaeriene autopropulsate Gepard, precum și o rețea integrată de senzori și radare. Până acum, dronele rusești care au pătruns în spațiul aerian al României au fost doborâte cu succes doar de piloții F-16.
În planurile de achiziții se află o arhitectură multistratificată C-UAS (Counter-Unmanned Aircraft Systems). Majoritatea sistemelor urmează să fie cumpărate cu fonduri SAFE: sisteme antiaeriene SKYNEX, SKYRANGER 35 și MILLENNIUM, un sistem C-UAS integrat, sisteme specializate de război electronic C-UAS, sisteme portabile de rachete antiaeriene Mistral, radare Gap Filler, senzori/radare pasive de supraveghere aeriană și dezvoltarea sistemului de avertizare timpurie la Marea Neagră.
Cât de importante sunt sistemele Oerlikon modernizate
„Sunt sisteme eficiente pentru protecția nemijlocită a obiectivelor. Ele sunt utile dacă sunt integrate într-un sistem de comandă și control care să permită utilizarea lor eficientă”, a explicat pentru G4Media fostul șef al Statului Major al Apărării, generalul Ștefan Dănilă.
„Vor exista în continuare decolări ale avioanelor pentru combaterea dronelor care s-au abătut de la curs: acestea nu zboară către un obiectiv anume, ci se deplasează haotic, pe traiectorii aproape imprevizibile”.
În același timp, în zona Galați-Braila-Tulcea există suficiente obiective importante care trebuie protejate. „Trebuie avută în vedere și necesitatea unui personal suplimentar pentru lucrul în ture (serviciul de luptă), adică nu doar să găsești oamenii, ci și să îi instruiești”, a adăugat generalul.
Experiența Ucrainei
Forțele Aeriene ucrainene au publicat în iulie 2025 imagini cu utilizarea sistemului Rheinmetall Skynex: rafale scurte trase de tunurile de 35 mm au doborât cu precizie drone de atac care se apropiau, inclusiv drone de tip „Shahed”. Primele două sisteme Skynex au fost primite de Ucraina la începutul anului 2024.
Sistemele românești nu sunt Skynex propriu-zise, însă modernizarea utilizează componente din familia Skynex: tunurile duble GDF009 TREO, sistemul Skymaster și radarul X-TAR3D.
G4Media a solicitat punctele de vedere ale Romtehnica și Rheinmetall, iar răspunsurile urmează să fie publicate după primirea acestora.




